Datoria publică creşte galopant, iar corecţia ar putea fi grea. În iunie 2020 a ajuns la 431 mld. lei

Autor: Iulian Anghel Postat la 03 septembrie 2020 82 afişări

Poate fi ocolită o corecţie bru­tală a deficitelor, prin­tr-o temperare a cheltu­ielilor? „Guvernul Orban va înda­to­ra România, nu­mai într-un an, cu incredibila sumă de 140 mld. lei, ducând datoria publică to­tală la 500 mld. lei“, spune Varujan Vos­ga­nian. O esti­ma­re ceva mai mare decât cea „ofi­cială“, deocamdată, de 120 mld. lei.

Datoria publică creşte galopant, iar corecţia ar putea fi grea. În iunie 2020 a ajuns la 431 mld. lei

Fostul ministrul al finanţelor Varujan Vosganian susţine că este obligatoriu ca Ministerul de Finanţe şi BNR să prezinte un raport detaliat asupra datoriei publice, a destinaţiei împrumuturilor noi, a costului îndatorării şi a perspectivelor. Chiar dacă cineva ar putea susţine că Vosganian este un om politic ce speculează electoral o situaţie complicată, un lucru nu poate fi ocolit în observaţiile lui: datoria publică creşte într-un ritm ameţitor.

Poate fi ocolită o corecţie bru­tală a deficitelor, prin­tr-o temperare a cheltu­ielilor? „Guvernul Orban va înda­to­ra România, nu­mai într-un an, cu incredibila sumă de 140 mld. lei, ducând datoria publică to­tală la 500 mld. lei“, spune Varujan Vos­ga­nian. O esti­ma­re ceva mai mare decât cea „ofi­cială“, deocamdată, de 120 mld. lei.

Vosganian a fost ministrul al finan­ţelor în vremea guvernului Tăriceanu.

Acum grupul său parlamentar (ALDE) provenit printr-o fractură în interiorul falangei liberale este afiliat PSD, dar acesta este un detaliu de context.

În ultimul an al guvernării lui Tăriceanu (2008), la o creştere economică record, de 9,3%, deficitul fiscal a fost de 5,4% din PIB. De ce? Datoria publică a crescut, prin urmare, dar acest lucru nu înseamnă că fostul ministru de finanţe nu este îndreptăţit să întrebe: ce faceţi azi cu datoria publică?

„Am lăsat, la încheierea guvernării, în decembrie 2008, o datorie publică de numai 13,6% din PIB, echivalentul a 69 mld lei, cea mai mică datorie publică de când România a intrat pe pieţe internaţionale. În luna iunie 2020, datoria publică ajunsese la 430 mld. lei (40,2 % din PIB) şi, potrivit previziunilor Consiliului Fiscal, va ajunge până la sfârşitul anului la incredibila sumă de aproape 500 mld. lei (46% din PIB)“.

Vosganian spune că Ministerul de Finanţe şi BNR trebuie să vină şi să explice câteva lucruri: care este situaţia de faţă a datoriei publice (dincolo de rapoartele publicate pe site-ul Finanţelor), care este perspectiva până la finele anului, ce bani merg spre acoperirea deficitului fiscal, ce bani merg spre rostogolirea datoriei, ce sumă întregeşte bufferul (acea rezervă secretă a Finanţelor). Şi, nu în ultimul rând, trebuie estimat care este costul îndatorării şi care sunt aşteptările pe pieţele financiare.

Finanţelor poţi să le ceri rapoarte detaliate şi ministrul de resort este obligat să dea răspunsuri Parla­mentului, dar ce treabă are BNR cu povestea datoriei publice?

„Regimul valutar este gestionat de BNR. Politica valutară influenţează, fireşte, cursul de schimb.“

Or, cum datoria este şi în lei şi în valută, politica şi analiza Băncii Naţionale fac parte din acest angrenaj al deciziilor, de ceea ar fi util un raport detaliat al Ministerului de Finanţe şi al BNR, în privinţa datoriei publice, spune fostul ministru de finanţe.

Fiecare criză a adus o puternică îndatorare a finanţelor publice şi a ţării. Vosganian spune că a lăsat ţara cu o datorie de sub 14% din PIB, la plecarea sa de la Finanţe, la finele lui 2008.

Însă criza ce a venit a crescut datoria publică de la 12,3% din PIB (date Eurostat), în 2008, la 22%, un an mai târziu. Pentru că deficitele au fost uriaşe şi în 2008 (peste 5% din PIB) şi în 2009 (9% din PIB). Acum, deficitul va sări, probabil, de 9% din PIB, peste nivelul atins în criza anterioară. Şi va duce, automat, datoria publică spre un nivel la care administraţia ar trebuie să se îngrijoreze – spre 45% din PIB, în acest an. În plus, anii viitori nu vin cu veşti bune.

Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, „baza“ deficitului fiscal va pleca, în 2021, de la 7,5% din PIB.

Deficitele mari antrenează majorarea datoriei şi va deveni limpede, cât de curând, că va urma o corecţie macroeconomică de care nimeni nu vorbeşte însă astăzi.

„Chiar dacă măsurile de tip one-off (plăţi unice, de tipul acoperirii de către stat a şomajului tehnic – n. red.) implementate de România pentru susţinerea economiei (în cuantum de cca. 1,5-2% din PIB, posibil mai înalte) vor fi expirat şi nu vor mai afecta execuţia bugetară, nivelul înalt al deficitului structural şi măsurile deja adoptate (cu alte cuvinte, majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii în cuantumul decis recent) fac ca punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul următor să fie de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând revenirea economiei previzionată de CNSP (Comisia de Prognoză) -creştere economică de 4,9% pentru anul 2021“, arată analiza Consiliului Fiscal.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe comedymall.ro

Cum supravietuiesc afacerile mici în criză? Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

Decalogul unui mic antreprenor: Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul. Să rămânem atenţi. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi. Să fim optimişti. Să avem încredere. Să fim îndrăzneţi. Să ştim la ce să renunţăm. Să fim recunoscători. Să ne agăţăm de orice ni se oferă.

vezi continuarea
ZF.ro
Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri premium Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri premium
Care este povestea Aur’a, apa de aur din România care se bea la Festivalul de Film de la Cannes, la Grand Prix-ul de la Monaco şi în hotelurile de cinci stele din Asia
Mediafax
Sistem imunitar vs. coronavirus: De ce unii pacienţi fac forme severe de COVID-19? Explicaţia unui medic infecţionist Sistem imunitar vs. coronavirus: De ce unii pacienţi fac forme severe de COVID-19? Explicaţia unui medic infecţionist
VOT ALEGERI LOCALE 2020. Tot ce trebuie să ştii: cum afli secţia de votare şi câte buletine de vot primeşti
MonitorulApararii
Problema refugiaţilor revine în atenţia clasei politice din Germania Problema refugiaţilor revine în atenţia clasei politice din Germania
Diplomaţia coercitivă în estul Mării Mediterane
MonitorulPartidelor
Acuzaţii pentru Barna: E inadmisibil să preluaţi tehnicile de manipulare ale PSD Acuzaţii pentru Barna: E inadmisibil să preluaţi tehnicile de manipulare ale PSD
Fost ministru PSD, mesaj de susţinere pentru un candidat PNL: Este un lider transformaţional
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.