România a urcat în topul destinaţiilor de investiţii din Europa, fiind alături de Polonia una dintre cele mai atractive pieţe din regiune pentru investitorii internaţionali, arată datele PwC Global CEO Survey 2026.

Faţă de ediţia precedentă, România ajuns de pe locul 13 pe locul 9, pe continent şi de pe 33 pe 28 la nivel global, în condiţiile în care 51% dintre liderii de companii din întreaga lume declară că plănuiesc expansiune internaţională în acest an.

Mai semnificativ este faptul că România a depăşit în acest clasament ţări precum Portugalia, Elveţia, Belgia şi Grecia, cu tradiţie în atragerea capitalului internaţional.

Aceste date confirmă o tendinţă pe care o observăm şi din interacţiunile directe cu investitorii: România nu mai este o opţiune exotică, ci una strategică.

Între 2014 şi 2024, soldul cumulat al investiţiilor străine directe în România s-a dublat de la 62 de miliarde de euro la 125 de miliarde de euro. Mai mult, după o contracţie a fluxurilor ISD în 2023, 2024 şi în prima parte a lui 2025, în a doua parte a anului trecut am văzut o revenire puternică a intrărilor de capital, care au închis anul la peste 8 miliarde de euro.

De unde vine interesul şi cum se schimbă fluxurile regionale?

Profilul investitorilor care aleg România este predominant european: Polonia,  Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia şi Ucraina.

Interesantă este mai ales schimbarea de paradigmă în comportamentul investitorilor din Europa Centrală. De exemplu, dacă în urmă cu cinci ani companiile poloneze se orientau preponderent către Germania, Marea Britanie sau Olanda, acum preferă investiţii în Europa Centrală, iar România este una dintre destinaţiile de top. Companii precum Zabka, Maspex, Polenergia sau Elemental Holdings şi-au găsit deja un loc în piaţa românească.

În acelaşi timp, doar 10% dintre liderii de companii care au menţionat România sunt din afara Europei ceea ce arată că vecinătatea geografică şi integrarea europeană contează enorm, dar şi că România mai are drum de parcurs pentru a deveni vizibilă investitorilor din Asia, Orientul Mijlociu sau America.

Ce sectoare alimentează creşterea?

Distribuţia sectorială a investiţiilor planificate în România relevă un profil industrial solid. Domeniile vizate de investitori sunt industria prelucrătoare, inginerie şi construcţii, retail, business services, sectorul bancar şi pieţe de capital, transport şi logistică. Aceste sectoare nu se regăsesc în top întâmplător, ci reflectă exact dinamica pe care o observăm în piaţă.

Pe de altă parte, sectorul tehnologiei nu este prioritar pentru investitorii care se uită la România si ar trebui să ne pună pe gânduri. România are talentul IT şi ecosistemul necesar, dar nu reuşeşte încă să convertească acest avantaj în investiţii semnificative.

O economie care priveşte şi ea în afară

La fel de importantă este cealaltă faţă a medaliei pe care o arată datele CEO Survey: companiile din România devin şi ele mai active în a investi la rândul lor în afara ţării. Jumătate dintre directorii generali din România respondenţi ai CEO Survey plănuiesc investiţii internaţionale în următoarele 12 luni. Destinaţiile lor preferate sunt Germania, Polonia, SUA, Franţa, Cehia şi Moldova.

Investiţiile româneşti în străinătate sunt încă foarte reduse, chiar şi în comparaţie cu cele ale altor ţări din regiune, cum sunt Cehia, Polonia şi Ungaria, iar asta frânează potenţialul de creştere al economiei locale. Extinderea prezenţei companiilor româneşti peste graniţe ar putea aduce multiple beneficii, precum reducerea deficitului de cont curent, îmbunătăţirea balanţei de plăţi şi creşterea rezilienţei economiei locale la şocurile externe.

Percepţia contează: ce ne spun investitorii despre climatul de afaceri

Semnalele din CEO Survey sunt încurajatoare, dar percepţia este crucială în decizia de a investi, iar aici tabloul este mai nuanţat. România este percepută ca fiind necompetitivă din mai multe cauze: birocraţie, povara de reglementare, lipsa de transparenţă şi consecvenţă în aplicarea politicilor, povara fiscală şi infrastructură. Singurul domeniu considerat competitiv este disponibilitatea forţei de muncă adecvate. Pachetele fiscale adoptate anul trecut au crescut costurile operaţionale, au redus profitabilitatea şi cererea, forţând companiile să acorde prioritate lichidităţilor şi să amâne proiectele de creştere pe termen lung.

Potenţial semnificativ, condiţionat de reforme

Totuşi, există mult potenţial de creştere. Investiţiile sunt absolut necesare pentru creşterea economică, atât datorită capitalului, cât şi tehnologiilor şi cunoştinţelor pe care le aduc.

De ce este nevoie pentru a restabili încrederea? Predictibilitatea, transparenţa şi un dialog deschis cu mediul de afaceri sunt cerinţe obligatorii pentru un mediu investiţional prietenos. Repoziţionarea afacerilor globale se realizează pe coordonate geostrategice, iar România este avantajos poziţionată pentru a beneficia de aceste tendinţe. Reformele fiscale şi administrative trebuie realizate pentru modernizarea economiei şi eliberarea de noi resurse pentru creştere. România are încă multe capitole unde trebuie să recupereze faţă de alte state europene.

Câteva obiective pe termen mediu vor contribui la consolidarea statutului de economie atractivă: aderarea la OCDE, care ar putea avea loc chiar anul acesta, şi finalizarea implementării PNRR. Sectoare precum energia, infrastructura, retail şi serviciile financiare continuă să fie interesante pentru investitori. De asemenea, oportunităţi noi precum Neptun Deep, programul SAFE şi investiţiile în apărare, absorbţia fondurilor UE pot genera un nou val de interes investiţional.

Mai mult, este important ca ţara noastră să continue să-şi diversifice economia prin poziţionarea în sectoarele viitorului, precum tehnologie şi AI, energie verde şi servicii digitale, unde există competenţe încă insuficient valorificate.

Datele din PwC Global CEO Survey arată că lumea se uită la România. Depinde de mediul de afaceri şi de guvern să nu risipească această atenţie şi să transformăm potenţialul în performanţă sustenabilă.

Tensiunea dintre potenţialul investiţional al ţării şi vulnerabilităţile structurale este reflectată şi de confirmarea recentă de către S&P a ratingului suveran al României la nivel investiţional („BBB-"), care recunoaşte progresele în consolidarea fiscală din primul trimestru 2026, dar totodată avertizează cu privire la riscurile politice.

Astfel, perspectiva economiei româneşti rămâne fragilă, dar condiţionat optimistă: după o stagnare în 2026, S&P anticipează o revenire cu o creştere de 2,5% în 2027. Acest scenariu depinde decisiv de continuarea disciplinei bugetare, menţinerea consensului politic privind reformele structurale şi absorbţia fondurilor europene, condiţii pe care instabilitatea guvernamentală actuală riscă să le întârzie tocmai în momentul în care România are cel mai mult nevoie de coerenţă şi predictibilitate.