♦ Intrarea familiei Pavăl în negocieri exclusive pentru preluarea operaţiunilor Carrefour din România trimite un semnal puternic întregii pieţe de real estate: capitalul românesc are forţa de a susţine businessuri de talie mondială, iar retailul alimentar devine piesa care lipsea din puzzle-ul expansiunii comerciale din oraşele mici şi medii ale ţării ♦ Tranzacţia, dacă se va finaliza, poate declanşa un val de noi proiecte de retail, în care hipermarketul food retailerul Bebe Tei şi DIY-ul se completează ca ancore principale.

Piaţa de retail din România trăieşte cea mai bună perioadă de până acum când vine vorba de expansiune, dar abia acum începe să joace în liga mare, pe măsură ce sectorul a atras şi poate atrage unele dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa locală.

Tranzacţia, care poate trece de 800 mil. euro, prin care familia Pavăl negociază preluarea Carrefour România – o reţea de 478 de magazine cu vânzări de 2,6 miliarde de euro – poate fi exact declanşatorul de care avea nevoie acest potenţial pentru a se transforma în proiecte concrete: parcuri de retail ancorate de DIY şi food în zeci de oraşe care astăzi nu au decât un discounter şi nicio ofertă de fashion.

„Începem să jucăm în liga mare după tranzacţia prin care Dan Ostahie/Altex a cumpărat Brico Depot de la Kingfisher, iar acum Dedeman negociază cu Carrefour – sunt semnale foarte puternice pentru orice ţară, investitor, orice operator pe partea de real estate că suntem puternici şi putem susţine businessuri globale“, a declarat Carmen Ravon, head of retail CEE & România în cadrul CBRE.

Potrivit datelor CBRE, România are un stoc de spaţii comerciale moderne de aproape 4,77 milioane de metri pătraţi, dar rămâne sub media europeană ca densitate de retail pe cap de locuitor – 260 de metri pătraţi la mia de locuitori, comparativ cu 459 în Polonia. Mai mult, piaţa de retail din România este practic plină: gradul de ocupare în malluri şi parcuri comerciale este aproape total, ceea ce face extrem de dificilă intrarea unor noi retaileri internaţionali.

„La noi e full totul. Nu găseşti niciun loc în retail parkuri. Doamne fereşte să intre cineva, că nu-i găseşti loc. Potenţialul de expansiune încă este unul ridicat“, a spus Carmen Ravon.

Tocmai de aceea, potenţialul tranzacţiei Dedeman-Carrefour depăşeşte simpla schimbare de acţionariat. Dacă se va concretiza, tandemul dintre un operator de DIY şi unul de food poate deveni formula standard de ancorare a viitoarelor parcuri de retail din oraşele mici şi medii.

„Ai operatorul de DIY, ai operatorul de food şi ai activitatea de farmacie, şi restul o să vină pentru că vin. Într-un orăşel mic, în aceste condiţii, găseşti operator oricând“, a explicat Carmen Ravon. Practic, un dezvoltator care aduce Dedeman şi un hipermarket Carrefour într-un retail park obţine nucleul comercial în jurul căruia se adaugă apoi farmacii, magazine de fashion, operatori de health & beauty şi alte servicii de proximitate, inclusiv lanţuri precum Bebe Tei.

Dragoş Pavăl, preşedintele Pavăl Holding şi Dedeman, a subliniat viziunea strategică din spatele mişcării în comunicatul emis ieri. „Ideea de a reuni o ofertă extinsă de produse într-un singur loc a reprezentat un reper important pentru noi şi ne-a inspirat inclusiv în modul în care am dezvoltat Dedeman“, a declarat acesta. Reţeaua Carrefour din România cuprinde 478 de magazine – 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate şi 30 de magazine de tip discount –, cu o cifră de afaceri de aproximativ 2,6 miliarde de euro în 2024.

Raportul CBRE arată că dezvoltatorii de retail sunt cei mai activi cumpărători de terenuri din România, sectorul de comerţ reprezentând 33% din suprafaţa tranzacţionată la nivel naţional în 2025, dintr-un total de peste 136 de hectare – un salt de 41% faţă de anul precedent. Parcurile comerciale şi formatele de proximitate rămân în centrul atenţiei, iar livrările de spaţii comerciale au fost peste media prepandemie.

Pe piaţa din România, CBRE a intermediat în 2025 un număr record de 850 de tranzacţii de retail, din care 80% au avut durate de închiriere de peste cinci ani. „Numărul record de tranzacţii arată interesul retailerilor pentru piaţa de centre comerciale, fie că sunt malluri sau parcuri de retail. Într-un climat economic mai prudent, decizia retailerilor de a continua investiţiile reprezintă un semnal clar de maturitate şi de încredere în potenţialul pe termen lung al României“, a precizat Carmen Ravon.

România mai are nevoie de cel puţin un milion de metri pătraţi de spaţii de retail moderne, potrivit estimării CBRE. „Dacă mai adăugăm un milion de metri pătraţi, au loc în special în oraşe mici şi medii. Sunt foarte multe care au doar un Penny sau un Lidl şi nu au fashion. Şi e loc. Retail parkurile vor fi tot mai multe“, a spus Carmen Ravon. Oraşele din zona Moldovei, Constanţa sau Galaţi sunt printre cele cu cel mai mare potenţial de dezvoltare, mai ales pe măsură ce infrastructura rutieră – autostrada A7 şi drumurile expres – le conectează tot mai bine.

Piaţa de investiţii imobiliare din România a totalizat în 2025 aproximativ 535 de milioane de euro, cu 30% sub media ultimilor cinci ani, dar cu un pipeline de peste 800 de milioane de euro pentru 2026. Investitorii locali au reprezentat 31% din volumul total, iar strategiile sunt orientate către active generatoare de venit stabil. „În această perioadă de tranziţie, rolul capitalului românesc este deosebit de important, pentru că aduce stabilitate şi continuitate într-un moment în care investitorii internaţionali rămân prudenţi“, a spus Mihai Pătrulescu, Head of Investment Properties, CBRE România.

Dincolo de retail, piaţa de industrial şi logistică a depăşit 1 milion de metri pătraţi în activitate de închiriere în 2025, cu o rată de neocupare de doar 3,8% la nivel naţional, iar piaţa de birouri din Bucureşti a înregistrat primul an fără livrări noi, ceea ce a comprimat rata de neocupare în zonele centrale sub 5%. Toate aceste cifre confirmă rezilienţa fundamentelor pieţei româneşti de real estate, într-un context european marcat de prudenţă. Cum a spus Carmen Ravon, „aceasta este cea mai bună perioadă pentru România“ pe segmentul de retail, iar mişcarea Dedeman-Carrefour nu face decât să confirme acest lucru.

Cum pot obiectivele strategice genera venituri şi confort:

Gara de Nord, retail-ul care ar putea schimba faţa Bucureştiului

Bucureştiul are un potenţial de retail neexploatat chiar în inima oraşului, iar Gara de Nord este poate cel mai elocvent exemplu. Carmen Ravon, Head of Retail CEE & România în cadrul CBRE, spune că o galerie comercială în Gara de Nord „ar fi ceva fantastic“ şi că spaţiile s-ar închide „repede, într-un an“. „Ar genera venituri. Eşti în centru. Asta ar fi un proiect foarte, foarte frumos de făcut. E mult potenţial şi nu e exploatat“, a spus Carmen Ravon. În Europa de Vest, gările au fost transformate în huburi comerciale şi urbane care generează venituri mari pentru stat şi oferă călătorilor un nivel de servicii pe care România încă nu îl are. Londra, Paris, Berlin sau Viena au integrat retail, food & beverage şi servicii direct în clădirile feroviare, creând destinaţii în sine. „Ca să ai retail, trebuie să faci mix. În Anglia e cineva care se ocupă, vede bigger picture şi se uită ce pun lângă X, ce pun lângă Y – e un mall pe stradă, de fapt“, a explicat Carmen Ravon.

CFR a anunţat deja un plan de modernizare a Gării de Nord, cu o investiţie de peste 500 de milioane de lei în prima fază, iar extinderea Magistralei M4 va trece prin zonă, adăugând o nouă linie de metrou pe lângă cele trei existente. Condiţiile pentru un proiect de retail integrat sunt deja acolo – trafic pietonal masiv, metrou şi locaţie centrală. Ce lipseşte este voinţa de a combina capitalul privat cu infrastructura publică. „E mult potenţial. Statului îi e teamă cumva să se încurce cu capitalul privat“, a adăugat Carmen Ravon.