Iranul, trecut glorios, prezent în flăcări, viitor incert. Înainte de război, Iranul avea deja o platformă naţională de inteligenţă artificială, dezvoltată cu resurse interne şi destinată medicinei, transportului şi educaţiei
În ultimii ani, fostul lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, a pus accent pe importanţa revoluţiei inteligenţei artificiale şi pe nevoia ca ţara sa să intre în cursa AI urgent şi cu o strategie bine pusă la punct.
În ultimii ani, fostul lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, a pus accent pe importanţa revoluţiei inteligenţei artificiale şi pe nevoia ca ţara sa să intre în cursa AI urgent şi cu o strategie bine pusă la punct.
Încă din 2021 el a descris AI ca o „chestiune importantă şi de viitor care va juca un rol important în administrarea lumii“ şi a cerut ca Iranul să devină una din primele zece ţări în domeniu.
În august 2024, a cerut ca Iranul să „stăpânească“ şi să „dezvolte adâncile şi diversele straturi ale tehnologiei AI“ şi a avertizat că un organism de supraveghere globală ar putea reglementa utilizarea acestei tehnologii în viitor.
Astfel, Khamenei a făcut din dezvoltarea inteligenţei artificiale de către Iran o directivă personală, iar rezultatul este că ţara a intrat cu viteză în cursa globală.
Liderul suprem a murit în bombardamentele israeliene asupra Teheranului din februarie. Înainte de războiul cu Israel şi SUA, Iranul ajunsese pe locul 13 într-un clasament al ţărilor lumii producătoare de AI realizat de revista Nature, plasându-se mai sus faţă de state precum Rusia şi Brazilia.
Tot înainte de război Iranul avea oficial 19 centre de date, esenţiale pentru dezvoltarea inteligenţei electronice.
În 2025, autorităţile iraniene au prezentat prototipul platformei naţionale pentru inteligenţă artificială, rezultatul cooperării cu una dintre cele mai mari universităţi din Teheran.
Platforma a fost proiectată să funcţioneze cu modele mari de limbaj autohtone şi să rămână funcţională chiar şi când este întrerupt accesul la internet. Versiunea finală urma să fie lansată în martie anul acesta.
Proiectul, care a implicat 100 de cercetători şi experţi şi cel mai probabil colaborare cu companii chineze, a fost descris ca o mutare strategică în războiul global al algoritmilor şi procesoarelor.
Platforma ar avea ca avantaje natura open-source şi faptul că utiliza reţele iraniene, ceea ce ar însemna independenţă în contextul sancţiunilor americane. Ea ar fi folosită în domeniul medicinei, transportului şi educaţiei şi ar reduce dependenţa de sistemele occidentale.
Ambiţia declarată a lui Khamenei de a aduce Iranul în topul ţărilor care controlează AI a iniţiat o serie de activităţi conduse de guvern pentru a dezvolta şi implementa o strategie naţională şi un ecosistem tehnologic care să se alinieze cu intenţia liderului suprem.
A fost creată o foaie de parcurs naţională pentru inteligenţa artificială, care a evaluat „documentele strategice“ în domeniu din 23 de ţări şi a fost dezvoltat un plan pentru a realiza obiectivul lui Khamenei până în 2032.
Obiectivele foii de parcurs erau de a realiza „80% din cercetare pentru a satisface nevoile ţării, grad de utilizare a AI de 45% în industrii, investiţii de 8 miliarde de dolari în inteligenţă artificială şi o pondere de 12% a sectorului AI în PIB“.
Documentul conţinea paisprezece „macropolitici“, 47 de „micropolitici“, 39 de „acţiuni generale“ şi 155 de „proiecte şi activităţi“. Conform foii de parcurs, până în anul persan 1410 (care începe din martie 2031), Iranul ar fi trebuit să instruiască 600.000 de experţi în domeniul inteligenţei artificiale pentru a îndeplini aceste obiective.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













