► Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă lent în primele două luni din 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Descreşterea a fost determinată în principal de scăderile semnificative de dinamică ale preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale, ce au fost contrabalansate parţial ca efect de evoluţiile de sens opus de pe segmentele LFO, preţuri administrate, produse din tutun şi combustibili.

► Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

► Aceste evoluţii se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în T2/2026 pe segmentul energie, precum şi efectelor directe tranzitorii exercitate din S2/2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, ce urmează să se epuizeze în T3/2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a inflaţiei anuale.

► În acelaşi timp, progresul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 va intensifica în perspectivă presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate - cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste -, şi să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.

► Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice în T1/2026 faţă de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condiţiile unor evoluţii relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

► Dinamica anuală a creditului privat şi-a stopat trendul descendent amorsat în iunie 2025, înregistrând mici creşteri în primele două luni din 2026, până la 6,8% în februarie, de la 6,2% în decembrie 2025, în condiţiile în care componenta în lei şi-a reaccelerat foarte uşor creşterea, iar variaţia creditului în valută şi-a accentuat ascensiunea, pe seama evoluţiei împrumuturilor companiilor.

► Incertitudini pentru inflaţie rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul 2026 corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.

► Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

► În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor UE, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.

► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.