Una dintre cele mai cunoscute platforme este Thirdhome, o companie fondată în 2010 de dezvoltatorul imobiliar american Wade Shealy. Ideea a pornit după ce acesta a observat că multe dintre casele de vacanţă ale prietenilor săi stăteau goale cea mai mare parte a anului, scrie The New York Times.

Astăzi, platforma reuneşte aproape 11.000 de proprietăţi de lux din 95 de ţări şi intermediază între 600 şi 700 de schimburi în fiecare lună. Sistemul funcţionează diferit faţă de schimburile clasice de locuinţe. Proprietarii nu sunt obligaţi să meargă în casa persoanei care vine la ei, ci pot alege orice proprietate disponibilă din reţea. „Ideea era să poţi merge exact în destinaţia pe care ţi-o doreşti”, a explicat fondatorul companiei.

Vile pe plajă, cabane alpine şi case cu heliport

Platforma acceptă doar proprietăţi exclusiviste. Valoarea medie a unei case listate este de aproximativ 2,3 milioane de dolari. Printre cele mai spectaculoase exemple se numără o vilă construită lângă Marele Zid Chinezesc, evaluată la 6 milioane de dolari, cu opt dormitoare şi personal propriu, sau o casă ultramodernă din Queenstown, Noua Zeelandă, dotată inclusiv cu heliport şi vedere spre lacul Wanaka. Compania include şi mii de reşedinţe afiliate unor hoteluri premium precum Ritz-Carlton, Rosewood Hotels sau Auberge Resorts Collection.

De ce preferă bogaţii schimbul în locul închirierii

Mulţi proprietari spun că evită platformele clasice de închiriere din teama că locuinţele lor ar putea fi deteriorate de turişti necunoscuţi. În schimb, ideea unui club exclusivist format din oameni care deţin la rândul lor proprietăţi de lux oferă mai multă încredere. „Spiritul companiei este că îţi împrumuţi casa unui prieten de încredere”, a spus Stéphane Rio, antreprenor francez şi proprietarul unei case de 3 milioane de dolari de lângă Paris. Un alt avantaj este costul redus. Membrii plătesc în medie aproximativ 650 de dolari pentru o săptămână într-o proprietate de lux care, în mod normal, ar costa zeci de mii de dolari la închiriere.

Un nou model de lux după pandemie

Experţii imobiliari spun că modelul a devenit tot mai atractiv într-o perioadă în care proprietarii bogaţi caută experienţe premium fără să renunţe la activele lor imobiliare. Economistul Taylor Marr, de la compania imobiliară Redfin, explică faptul că proprietarii au astfel un motiv să păstreze casele de vacanţă în loc să le vândă. „Îţi păstrezi investiţia într-o proprietate de lux şi în acelaşi timp poţi călători în alte reşedinţe exclusiviste la costuri minime”, a spus acesta. Pentru mulţi membri, experienţa este principalul câştig. Unii au ajuns astfel să stea în lodge-uri africane lângă rezervaţii naturale, vile private din Bahamas sau proprietăţi spectaculoase din Finlanda şi Thailanda – locuri pe care nu şi le-ar fi permis niciodată prin închiriere clasică.