Via Transilvanica a fost deschis oficial în urmă cu doi ani şi jumătate, iar primele efecte pozitive asupra comunităţilor locale deja încep să se vadă, oamenii deschid mici unităţi de cazare sau restaurante.

„Avem o creştere de aproape 200-300% în unele zone de operatori în ospitalitate, pentru că şi numărul oamenilor este foarte mare şi în continuă creştere. Apar şi servicii precum căratul bagajelor, frizerii, masaj“, Alin Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa, prezent în cadrul emisiunii Via Transilvanica - drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania.

Pe lângă investiţiile mari, localnicii au văzut oportunitatea pe care le-o oferă traseul şi au început să vândă ceea ce produc în casă, de la haine împletite şi până la borcane cu gemuri şi zacuscă.

Via Transilvanica trece prin 400 de comunităţi de-a lungul a 1.600 de kilometri, iar multe dintre aceste co­munităţi, unele aflate în cătune, nici măcar nu visau că turismul poate fi o formă de supravieţuire sau de creştere. Traseul a fost parcurs de circa 30.000 de călători anul trecut, potrivit estimărilor făcute de Asociaţia Tăşuleasa, însă numărul real al acestora ar putea fi mult mai mare în contextul în care traseul poate fi accesat din mai multe zone ale ţării.

Dintre aceştia, circa 60% sunt străini veniţi din toate colţurile lumii.