Cum arată producţia locală de medicamente: 6.000 de oameni lucrează în cele mai mari 20 de fabrici, care au afaceri de la 8 mil. lei la 736 mil. lei

Autor: Georgiana Mihalache Postat la 24 iulie 2020 428 afişări

Harta fabricilor locale de medicamente arată o polarizare a companiilor în special în Bucureşti, care are şapte unităţi de producţie mari, inclusiv al doilea şi al cincilea jucător din piaţă - Zentiva, respectiv Biofarm. Al doilea oraş ales de investitori pentru dezvoltarea fabricilor este Târgu Mureş, cu patru fabrici locale, printre care Sandoz şi Gedeon Richter.

Cum arată producţia locală de medicamente: 6.000 de oameni lucrează în cele mai mari 20 de fabrici, care au afaceri de la 8 mil. lei la 736 mil. lei

Harta fabricilor locale de medicamente arată o polarizare a companiilor în special în Bucureşti, care are şapte unităţi de producţie mari, inclusiv al doilea şi al cincilea jucător din piaţă - Zentiva, respectiv Biofarm. Al doilea oraş ales de investitori pentru dezvoltarea fabricilor este Târgu Mureş, cu patru fabrici locale, printre care Sandoz şi Gedeon Richter.

La aceste oraşe se adaugă Cluj Napoca, cu două fabrici, printre care producătorul Terapia, cea mai mare fabrică locală de medicamente, Iaşi, cu două fabrici, compania deţinută de stat, Antibiotice, având unitatea de producţie în Iaşi.

Datele privind harta producătorilor de medicamente au fost analizate de ZF de pe platforma de analiză confidas.ro, pe baza codului CAEN aferent producţiei de medicamente. ZF a analizat 20 de producători locali, cu cifre cuprinse între 8 mil. lei şi 736 mil. lei, în piaţă existând însă şi companii cu afaceri mai mici, active în domeniul producţiei de medicamente. În total, sunt 120 de astfel de firme, potrivit datelor ZF.

Dintre cei 20 de producători analizaţi de ZF, care au fabrici locale în România, jumătate au capital străin, fiind pariul unor jucători sau investitori străini pe piaţa locală. De exemplu, primii doi jucători după cifra de afaceri – Terapia Cluj şi Zentiva Bucureşti, sunt deţinute de giganţi internaţionali din sfera sănătăţii (Sun Pharma în cazul Terapia), respectiv fonduri de investiţii (Advent Internaţional în cazul Zentiva).

Restul companiilor din piaţă sunt deţinute de antreprenori locali, aşa cum se întâmplă de altfel şi în cazul jucătorilor de talie mică din piaţă care nu au intrat în analiza ZF. Totuşi, marii jucători internaţionali nu au investit major în fabrici de medicamente în România, intrând însă pe piaţă prin intermediul unor reprezentanţe şi aducând în România medicamente produse în străinătate.

Terapia Cluj rămâne cel mai mare producător de medicamente din ţară, cu afaceri de 736 mil. lei anul trecut, în uşoară creştere faţă de 2018. Pe al doilea loc se plasează Zentiva, cu 559 mil. lei, urmat de Antibiotice Iaşi, cu 390 mil. lei afaceri în 2019.

Anul 2019 a adus însă în prim plan producţia locală de medicamente în câteva tranzacţii care au mai mişcat piaţa, după ce în ultimii ani nu au mai fost astfel de investiţii.

Zentiva Group, care deţine pe piaţa locală al doilea producător de medicamente după vânzări, a cumpărat în 2019 compania românească de suplimente Solacium de la grupul A&D Pharma.

România mai are puţine fabrici care produc local medicamente, în pia­ţă activând circa 120 de firme care au ca domeniu de activitate fabricarea produselor farmaceutice (CAEN 2120). Aceste companii generează afaceri totale de peste 2,5 miliarde de lei, potrivit datelor Registrului Comerţului.

În ultimii ani nu au mai fost investiţii în con­strucţia de noi fabrici în ţară, mai mult, companiile mari s-au retras din producţie, cum a fost cazul britanicilor de la GSK, care au închis în 2016 fabrica Europharm de la Braşov, pentru ca ulterior să o vândă către fraţii Santa, doi antreprenori locali, care au branduit compania sub numele Santa SA. Potrivit datelor publice, fabrica de medicamente Santa este în insolvenţă.

Jucătorii se plâng de taxa clawback care le frânează dezvoltarea, plătind procent din vânzările la medicamente cu prescriptţie care depăşesc un plafon impus de stat. Perioada crizei sanitare, care a pus presiune pe toate sistemele de sănătate din lume, a determinat guvernele să se gândească la soluţii pentru a evita o potenţială criză de medicamente. Şi România a luat măsura plafonării taxei clawback la 15% pentru producătorii locali, representând o gură de oxigen pentru producţia locală, potrivit declaraţiilor şefilor fabricilor.

Criza coronavirusului a arătat totodată importanţa investiţiilor în producţia locală de medicamente, mai ales în condiţiile în care statele au luat măsuri de protecţie pentru a nu rămâne fără medicamente, atât cele necesare în lupta cu noul virus, cât şi a celor uzuale.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Zentiva,
Biofarm,
Sandoz,
medicamente,
fabrici,
productie

ALEPH STORY: Cîţu se bate pe 29 miliarde de euro. PNRR 4.0 se negociază acum. O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF şi Ioana Răduca, head of content Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.