Cum a devenit o ţară vecină cu România un centru fierbinte al industriei mortale a contrabandei de carne vie

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 27 noiembrie 2019 1560 afişări

Cum a devenit o ţară vecină cu România un centru fierbinte al industriei mortale a contrabandei de carne vie

Când o tragedie – moartea a 39 de imigranţi, găsiţi sufocaţi într-un camion în Essex – a lovit Marea Britanie, ziarele locale, cu pretenţii sau tabloide, s-au întrecut să coboare pe firul poveştii şi au ajuns până în Bulgaria, cea mai săracă economie din Uniunea Europeană. Cum a devenit Bulgaria un rai pentru contrabandiştii de oameni?

The Sun, un tabloid, este unul dintre ziarele care au urmărit firul acestei poveşti. Chiar dacă modul în care a redat-o este eclectic, aceasta arată modul în care este percepută în Marea Britanie, o ţară care vrea să părăsească UE, periferia Uniunii. The Sun are unul dintre cele mai mari tiraje din Regat. Patronul său, Rupert Murdoch, este un susţinător al Brexitului.

„Sun Online poate dezvălui cum Bulgaria a devenit un centru fierbinte al industriei mortale a contrabandei umane, de 5,5 miliarde de lire la nivel mondial – cu profituri de mii de lire sterline per migrant”, scrie publicaţia britanică.

Din umbră, într-una dintre staţiunile turistice ale Bulgariei, imigranţi epuizaţi urmăresc mulţimile de oameni care trec pe lângă ei, căutându-i pe cei care îi pot ajuta să ajungă în Marea Britanie. Nu durează mult – cam 10 minute – pentru ca ei să găsească bande brutale de contrabandişti şi intermediarii care să-i poată trece peste graniţă. Serviciile vin cu un cost imens – uneori chiar moartea.

„Se numeşte jocul”

Poliţia britanică lucrează pentru identificarea cercurilor de contrabandă irlandeze cu posibile legături cu bandele bulgăreşti după ce 39 de imigranţi, printre care un adolescent, au fost găsiţi morţi în Essex în interiorul unui camion frigorific înmatriculat în Bulgaria. Mai multe persoane au fost arestate în urma tragediei: patronul unei firme de transport, Thomas Maher, şi soţia sa, Joanna, au fost reţinuţi sub suspiciunea de conspiraţie la trafic de persoane şi uciderea a 39 de oameni, în timp ce şoferul camionului-sicriu Maurice „Mo“ Robinson este anchetat pentru suspiciunea de omor. În mod alarmant, comerţul ilicit, supranumit „Jocul”, este în creştere – cu familii din ce în ce mai disperate care fug de război, de sărăcie şi de instabilitatea din ţările lor de origine pentru „primitorul” Regat Unit.

„Dacă mergi, reuşeşti. Dacă nu mergi, pierzi. De aceea îi spun «jocul»“, explică un migrant afgan, Ahmad Shakib, în vârstă de 20 de ani, care a ajuns în Serbia din Bulgaria după trei „jocuri“. Pentru mulţi imigranţi, Bulgaria este o ţară de legătură atractivă. Este membru al UE din 2007 şi se învecinează cu Turcia – unde se strâng familii fugite din Siria, Irak şi Afganistan. „Motivul pentru care Bulgaria a devenit o atracţie pentru bandele de contrabandă cu oameni se reduce într-adevăr la geografie”, spune Alexander Betts, specialist în migraţie forţată şi afaceri internaţionale la Oxford.

„Este locul în care un număr mare de oameni disperaţi goniţi de războiul şi sărăcia din Africa şi Orientul Mijlociu pot ajunge înainte de a avea nevoie de paşapoarte şi documente oficiale.“ „Există un număr mare de migranţi blocaţi în Bulgaria şi în alte ţări balcanice, disperaţi să ajungă mai spre vest, dar fără documentele de care ar avea nevoie pentru a face acest lucru, iar bandele din spatele comerţului de contrabandă cu oameni chinuiţi de probleme îi vânează pe aceşti oameni pentru a face bani“, a adăugat el. De asemenea, imigranţii din ţările Asiei de Est precum China sunt aduşi ilegal în Bulgaria prin Orientul Mijlociu. În oribilul caz Essex, cei 39 de migranţi sunt cu toţii chinezi.

Mafioţi fără scrupule

„Bandele de contrabandişti sunt nemiloase şi doresc bani. Dacă nu-i obţin, i-ar putea ţine ostatici pe membrii familiei rămaşi acasă sau chiar i-ar putea răpi“, spune avocatul specializat în imigrare Harjap Bhangal. Aceasta este adesea situaţia migranţilor chinezi. Temutele bande chineze Snakehead – care fac milioane cu sclavi şi prostituate „importate” din est în vest – s-ar putea să fi  jucat un rol în ultima tragedie. În 2013 se estima că circa 600.000 de oameni au intrat în UE ilegal în fiecare an, iar aproximativ 80% dintre ei erau aduşi de aceşti Snakehead. Mafioţii chinezi ar putea avea legături şi cu alte orori – inclusiv cu cazul celor 58 de imigranţi ilegali chinezi găsiţi morţi, sufocaţi, într-un camion din portul Dover, Kent, în anul 2000.

Ajunseseră în Europa de Est cu avionul înainte de a primi paşapoarte furate pentru a fi duşi peste graniţe. „Capii interlopi controlează procesul de aducere de la un capăt la celălalt. Au contacte în China, Marea Britanie şi la fiecare oprire de pe traseu“, a informat Serviciul Naţional de Informaţii Penale din Marea Britanie. În zona Podul Leilor din Sofia, gangsterii bulgari recrutează în fiecare seară sute de oameni pentru a-i duce în Europa de Vest – cu condiţia să fie dispuşi să se înghesuie în maşini şi să plătească mai mult de 600 de euro fiecare.

Unii migranţi ajung să plătească 10.000 de euro pentru călătoria lor periculoasă spre vest. „Toată lumea ştie să vină la pod pentru a găsi un contrabandist”, povestea Amid, un sirian de 23 de ani, pentru Al Jazeera în 2015. „Ei lucrează foarte pe faţă. N-ai cum să nu găseşti unul în 10 minute.“ În primul rând, imigrantul cade de acord cu contrabandistul asupra preţului şi detaliilor. Apoi îşi vede fiecare de treaba lui. Câteva zile mai târziu, imigrantul întâlneşte un şofer într-o locaţie separată şi urmează transportul spre graniţă.

Familii care dorm în paturi infestate cu ploşniţe

În aşteptarea preluării, unii imigranţi stau la pensiuni, unde dorm în paturi infestate cu paraziţi precum ploşniţele şi împart o toaletă murdară cu zeci de alţii ca ei, relatează Wall Street Journal. Oficialii de securitate bulgari au declarat că poliţiştii fac descinderi la pensiuni şi arestări. Însă ameninţarea cu acuzaţii de natură penală nu descurajează bandele de contrabandişti pentru care doar banul şi viaţa lor sunt importante şi care îşi vor abandona clienţii – care le-au plătit adesea în avans – imediat ce dau de probleme. „Bandele par să funcţioneze fără frică”, spune avocatul Harjap Bhangal.

Din Sofia, mulţi migranţi sunt conduşi spre nord-vest spre oraşul port Vidin – denumit capitala contrabandiştilor din Bulgaria – de unde sunt trecuţi peste râul Timok în Serbia. Harjap susţine că „bandele au atât de multă putere încât îi pot cumpăra pe agenţii de securitate din porturile europene”. În timp ce multă lume din Vidin trăiesc în sărăcie, capii contrabandiştilor  se lăfăie în maşini de lux şi îşi transformă casele în adevărate palate. „Bandele de contrabandişti cu oameni fac adesea parte din reţele criminale mai mari”, spune Alexander Betts, specialist britanic în migraţie. „Baronii care trag sforile sunt de obicei în siguranţă în umbră, departe.” Atât Bulgaria, cât şi Serbia sunt de-a lungul aşa-numitei „rute balcanice”, despre care experţii spun că a fost folosită de peste un milion de oameni în ultimii patru ani pentru a intra în Europa şi a solicita azil. Ca în Sofia, şi în Belgrad clienţii contrabandiştilor de oameni stau şi aşteaptă în locuri publice, în văzul tuturor. Din Serbia, migranţii ar putea încerca să traverseze Bosnia şi Croaţia, sperând să ajungă în Slovenia, care se învecinează cu Austria şi Italia. Alţii încearcă să plece din Bulgaria în Grecia.

Mafioţii caută rute mai lejere

Anul trecut, 689 de persoane au fost arestate încercând să intre ilegal în Bulgaria. Ţara a anunţat anterior că „doar 50 de migranţi” pe zi au fost tranzitaţi prin contrabandă – dar acest număr a fost contestat. Cu toate acestea, în timp ce oficialii bulgari au încercat să combată contrabanda – inclusiv prin construirea unui gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei cu Turcia şi consolidarea controalelor la frontieră – nu există niciun sfârşit la orizont. „Este foarte dificil pentru poliţie să facă faţă”, spune Alexander. „Mărimea transportului rutier este copleşitoare: este greu să inspectezi fiecare camion. Şi oricum, pe măsură ce controalele se înăspresc, bandele devin mai clandestine şi caută rute cu securitate mai laxă.“

Anul trecut, 12 bulgari au fost condamnaţi la închisoare în urma morţii a 71 de imigranţi, descoperiţi în Austria sufocaţi într-un camion închis ermetic – într-o scenă ce aminteşte de ultima tragedie. Apoi, în urmă cu patru luni, un cerc de contrabandă cu baza în Bulgaria a fost spart după ce poliţiştii au descins în case din Sofia şi din alte oraşe cu traficanţi din Afganistan şi Irak. 

Numai luna trecută, Comisia Europeană a spus că este conştientă de o creştere recentă a numărului de imigranţilor care vin ilegal din Turcia în Bulgaria, precum şi în Grecia, stat membru al UE.

Săptămânile trecute, trei membri bulgari ai unei bande de crimă organizată care au traficat în Marea Britanie femei pentru exploatare sexuală au fost trimişi la închisoare pentru un total de 24 de ani de către o instanţă britanică.  Bulgăroaica Eleonora Vasileva, de 34 de ani, spre exemplu, a făcut parte dintr-o bandă de crimă organizată care a traficat femei în Anglia pentru prostituţie. A fost condamnată la 11 ani de închisoare.

Ilia Mihailov, de 31 de ani, membră a aceleiaşi grupări infracţionale, a primit 10 ani de închisoare.

Contrabandiştii condamnaţi sunt de obicei peşti mărunţi

În Bulgaria, contrabandiştii pot primi condamnări de 10 ani de închisoare şi pot fi amendaţi cu mii de euro dacă sunt prinşi (deşi diverse surse spun că mulţi contrabandişti condamnaţi scapă doar cu o amendă). 

Însă cei condamnaţi sunt de obicei peşti mici care acţionează după ordinele capilor mafioţi. Asif, un contrabandist, a fost recrutat de capi din Milano, Italia. El a fost ales pentru a transporta oamenii între Bulgaria şi Serbia, deoarece poate vorbi dari – una dintre limbile oficiale din Afganistan – şi mulţi migranţi care ajung în Bulgaria sunt afgani. „Am făcut odată 2.400 de euro într-o zi“, a declarat el pentru Deutsche Welle. „Preţul variază de obicei între 600 şi 900 de euro. Lucrez aici timp de cinci luni. Apoi trebuie să mă întorc în Italia, deoarece nu mai pot părăsi ţara, pentru că propria mea cerere de azil este procesată acolo“, a continuat el. În 2015, viceministrul de interne al Bulgariei Filip Gunev a declarat că ţara îşi ocupă cea mai mare parte a timpului şi îşi consumă resursele limitate „investigând şi urmărind contrabandişti mărunţi, care acţionează de capul lor”.

Un „joc” pe viaţă şi pe moarte

În tot acest timp, victimele contrabandiştilor joacă un joc riscant pe viaţă şi pe moarte. Imigrantul sirian Aras Mahmoud a plătit unui contrabandist 58.000 de euro – de 16 ori salariul mediu anual din ţara sa natală – într-o înercare disperată de a-şi aduce la adăpost familia cu opt membri.

În timpul călătoriei, el şi copiii săi au dormit pe iarba umedă în munţii bulgari, în întuneric, ascultând urletele animalelor sălbatice şi rugându-se să supravieţuiască încă o noapte. În cele din urmă, familia a ajuns în Serbia. Dar au fost abandonaţi acolo, fără niciun ban. Trăiesc acum într-un centru pentru refugiaţi administrat de stat, după ce contrabandistul a dispărut cu economiile lor de-o viaţă. „Tot ce am făcut, tatăl meu şi cu mine, timp de peste 38 de ani am pierdut în şase luni“, povesteşte Aras.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.