Cu datele pe masă: Câţi MW de energie verde are România în dezvoltare, câţi au actele în regulă şi cum arată calendarul de instalări pe următorii 10 ani
Potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), pe data de 1 septembrie erau 1.643 de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile, cu puteri aprobate pentru evacuare mai mari sau egale cu 1 MW, cu avize tehnice de racordare (ATR) în termen de valabilitate
Cifrele din avizele proiectelor de energie verde au stârnit multe controverse atât în primul val de dezvoltare, din perioada 2009-2014, dar şi acum. Însă dincolo de opiniile pro şi contra, un lucru este cât se poate de cert, România trăieşte un moment de graţie al energiei verzi, cea mai solidă aşteptare fiind că în câţiva ani această efervescenţă se va transpune în facturi mai mici. Ce arată cifrele la zi şi cât la sută din această capacitate pe hârtie va produce impact?
Potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), pe data de 1 septembrie erau 1.643 de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile, cu puteri aprobate pentru evacuare mai mari sau egale cu 1 MW, cu avize tehnice de racordare (ATR) în termen de valabilitate. În total, aceste proiecte adunau o putere uluitoare de 114.966 MW. Doar ca o comparaţie, puterea instalată pe care România o are în acest moment este de circa 20.000 MW în toate formele de energie.
Pe măsură ce se aplică filtre, situaţia se schimbă, dar şi aşa cifrele rămân impresionante. Astfel, 736 de proiecte au contracte de racordare încheiate şi cu autorizaţii de construire şi cumulează o putere de 39.281 MW, iar 252 de proiecte au contracte de racordare încheiate, autorizaţii de construire şi autorizaţii de înfiinţare emise de ANRE, cu o putere de 15.362 MW.
„Din cele 736 de proiecte menţionate anterior, un număr de 212 proiecte, cu o putere totală maximă aprobată pentru evacuare de 13.936 MW au fost raportate de către operatorii de reţea ca fiind centrale electrice prevăzute cu instalaţii de stocare a energiei electrice şi instalaţii de stocare individuale. Din proiectele constând în centrale electrice prevăzute cu instalaţii de stocare a energiei electrice şi instalaţii de stocare individuale, 44 de proiecte cu puterea totală maximă aprobată pentru evacuare de 3.334 MW au fost raportate ca urmând a fi puse în funcţiune în anul 2026”, se arată în documentele ANRE. Acest flux de putere va schimba din temelii sistemul energetic.
Doina Vornicu, specialist în domeniul energetic: „Nu mai este suficient doar să construim producţie. Trebuie să integrăm energetic reţea, stocare, flexibilitate şi consum. Un megawatt solar diferă de un megawatt disponibil la orice oră, ştim asta. Reţeaua trebuie gândită înainte, nu după congestie. Până acum am construit reţelele fără un sistem anticipativ. Acum va trebui să gândim pentru următorii 10-15 ani cum va arăta consumul şi să construim reţeaua adecvată. Asta este problema de astăzi a specialiştilor din sistemul energetic.”
„Nu mai este suficient doar să construim producţie. Trebuie să integrăm energetic reţea, stocare, flexibilitate şi consum. Un megawatt solar diferă de un megawatt disponibil la orice oră, ştim asta. Reţeaua trebuie gândită înainte, nu după congestie. Până acum am construit reţelele fără un sistem anticipativ. Acum va trebui să gândim pentru următorii 10-15 ani cum va arăta consumul şi să construim reţeaua adecvată. Asta este problema de astăzi a specialiştilor din sistemul energetic”.
„Şi aş mai spune ceva, e foarte bine că investim în baterii, în stocare, dar bateria nu înlocuieşte reţeaua, reţeaua nu înlocuieşte bateria, avem nevoie de amândouă“, spunea recent Doina Vornicu, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din domeniul energetic. Vornicu spune că în ciuda „depresiei“ în care se află acum consumul de energie, mai mult ca sigur cererea va creşte în viitor pornind de la electrificarea transportului sau a încălzirii. Iar acest consum la rândul său poate deveni un rezervor de flexibilitate prin mutarea cererii în funcţie de preţul energiei.
„Ne-am obişnuit de-a lungul timpului să vedem consumul ca un actor pasiv în funcţionarea sistemului energetic. Produceam, transportam, distribuiam şi consumam. Lucrurile s-au schimbat în acest moment, nu numai la industrie, dar şi la consumatorii casnici. Avem o explozie de prosumatori, iar ei încep să îşi flexibilizeze comportamentul, adică nu mai consumăm toată energia în orele scumpe. Industria şi consumatorul devin actori activi în sistem şi îşi rezolvă problemele prin flexibilitate.“

Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro










