Criza energiei din Europa: speculă, şantaj sau răzbunare?

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 30 decembrie 2021 13 afişări

Criza energiei din Europa: speculă, şantaj sau răzbunare?

Preţurile gazelor naturale şi electricităţii de pe pieţele europene sar în sus ori de câte ori  pot. Ultimul impuls semnificativ a fost dat de inversarea direcţiei fluxului dintr-un gazoduct major care aduce gaze ruse în Germania prin Polonia – este vorba de conducta Yamal, veche de aproape trei decenii. Golul creat de lipsa unor explicaţii oficiale  clare şi credibile este umplut de speculaţii: ori Rusia îşi continuă politica de a înfometa Europa de energie, ori Polonia cumpără mai ieftin de la traderii din Germania gaze pe care aceştia le importă din Rusia. Aceasta în condiţiile în care rezervele de gaze din rezervoarele germane sunt departe de a fi aproape de cota de siguranţă pentru o iarnă liniştită. Varşovia nu este în termeni diplomatici buni cu Moscova. Pe de altă parte, Germania are puterea de negociere a celui mai mare importator şi consumator european de gaze ruse.

Între timp, preşedintele rus Vladimir Putin spune că ţara sa este gata să atenueze durerea de cap pe care criza energiei o dă Europei prin începerea exporturilor de gaze prin intermediul noului ei gazoduct Nord Stream 2. Conducta, pentru a intra în funcţiune, mai are nevoie de aprobări din partea Germaniei şi UE. Gazoductului i se opun SUA şi aliaţii săi est-europeni, printre care Polonia, deoarece este considerat a fi încă un instrument de geopolitică în mâinile Moscovei. De asemenea, SUA spun că Nord Stream 2 nu are justificare economică deoarece Rusia are deja o infrastructură de gazoducte vastă pentru aprovizionarea Europei care nu este folosită la capacitate maximă. Pentru Rusia, Nord Stream 2 are avantajul că ocoleşte statele rebele Polonia şi Ucraina. Unii analişti şi oficiali spun că Rusia deliberat nu furnizează suficiente gaze clienţilor europeni pentru a alimenta sau crea o criză de energie, scopul fiind de a forţa mâna europenilor să-i aprobe Nord Stream 2. De asemenea, Putin promovează contractele de furnizare de gaze tradiţionale pe termen foarte lung cu Gazprom, de genul celor încheiate recent de  Ungaria şi Serbia. Şi Germania are astfel de contracte. Însă acestea tind să acutizeze dependenţa statelor cliente de gazele ruse. De aceea, Comisia Europeană a promovat piaţa liberă, unde regulile sunt dictate de cerere şi ofertă. Iar ca soluţie la criza de energie, Bruxellesul propune achiziţii comune  de gaze naturale, deşi Spania şi alte state i-au cerut schimbarea regulilor pieţei pentru a-şi proteja cetăţenii de scumpiri. Însă energia s-a scumpit peste tot în Europa, inclusiv în Germania, Ungaria şi Serbia, nu doar în statele care n-au intrat în graţiile Gazprom. Un alt motiv al scumpirilor sunt eforturile UE de a reduce emisiile cu efect de seră din industrie şi sectorul energiei. Un instrument pentru realizarea decarbonizării sunt certificatele de emisii de CO2, tranzacţionate pe piaţă. Acestea sunt un fel de permise pentru emisii. Cine are mai multe, sau cumpără mai multe, poate elibera mai multe emisii în atmosferă. Numărul este limitat. Spania şi Polonia acuză că regulile de pe această piaţă au lăsat loc speculatorilor, iar acest lucru se vede în preţurile energiei. Însă unii analişti spun că poziţiile speculative sunt în prezent prea mici pentru a avea vreo importanţă semnificativă, după cum scrie Euractiv.

Criza de energie, cu preţuri astronomice, a devenit atât de acută încât mari consumatori industriali europeni sunt forţaţi să-şi închidă producţia. Unul dintre aceştia este colosul Alcoa, care a anunţat recent că va ţine timp de doi ani redusă producţia unei topitorii de aluminiu din Spania. De asemenea, Alvance, cel mai mare producător de aluminiu din Europa, şi-a redus activitatea, notează Financial Times. Nyrstar, un producător de zinc deţinut de traderul de materii prime Trafigura, a spus că va opri după Crăciun activitatea unei topitorii din Franţa. Pentru Trafigura însă, pierderile s-ar putea să fie mici cu acest caz deoarece profiturile i-au explodat în urma boomului materiilor prime.

La fel de mult au explodat şi veniturile colosului Gazprom, singura companie care poate exporta gaze ruse. Însă preţurile mari ale energiei aduc bani mai mulţi şi companiilor de petrol şi gaze naturale occidentale. Spre exemplu, profitul net al TotalEnergies, grup francez cunoscut până nu demult ca Total, a crescut de 23 de ori în trimestrul trei al 2021, faţă de aceeaşi periodă a anului trecut. TotalEnergies are operaţiuni în Rusia. De altfel, alte patru dintre cele mai mari companii de petrol şi gaze din Occident, BP, Chevron, ExxonMobil şi Shell, au operaţiuni în Rusia. Toate aceste cinci companii au cheltuit între 2010 şi 2019 un sfert de milliard de euro pe lobby în UE.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
energie,
criza,
europa,
razbunare,
santaj,
polonia

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.