Dezvoltarea capacităţilor de producţie şi stocare a energiei poate contribui la scăderea costurilor cu energia, ceea ce ar crea premisele unui nou ciclu de investiţii industriale, spune Cristian Pîrvulescu, cofondator şi CEO ENEVO Group, unul dintre cele mai mari grupuri antreprenoriale din România, cu un business estimat pentru anul acesta la 350 mil. euro. Dacă România va reuşi să ofere costuri competitive şi predictibile pe termen lung, va avea un argument în plus pentru atragerea investitorilor, dar acest ”dacă” nu depinde doar de producţia de energie verde, ci de integrarea acesteia într-o infrastructură capabilă să ducă megawattul ieftin la consumator.

Cum au fost primele nouă luni pentru ENEVO Group, care au fost principalele proiecte derulate de companie, contracte câştigate?

Primele nouă luni au fost despre expansiune geografică, despre dezvoltarea de noi servicii şi extinderea portofoliului. Am lucrat la proiecte energetice mari, cu cerinţe tehnice tot mai complexe, iar în paralel am dezvoltat serviciile de operare, mentenanţă, dispecerizare şi tranzacţionare a energiei. După o cifră de afaceri de 135 de milioane de euro în 2025, ţinta pentru 2026 este de peste 350 de milioane de euro.

Această creştere este susţinută de contractele aflate în derulare şi de investiţiile în echipe, inginerie şi capacitate de execuţie.

Unul dintre proiectele importante este Ogrezeni, centrală hibridă de 761 MWp, dezvoltată de Enery în judeţul Giurgiu, pentru care asigurăm proiectarea, achiziţiile, construcţia şi infrastructura de conectare la reţeaua de 400 kV. Este o responsabilitate tehnică majoră şi o dovadă că o companie românească poate realiza proiecte de infrastructură energetică de asemenea dimensiuni la nivel european. Proiectele din 2026 însumează o capacitate de producţie de 1,5 GWp şi peste 1 GWh stocare.

În paralel, ne extindem serviciile pentru perioada de exploatare. Prin ENEVO Power, care oferă servicii de furnizare a energiei şi asset management, cât şi prin dispeceratul DLC ENEVO OmniSOC, continuăm colaborarea cu clienţii după finalizarea construcţiei. Ne ocupăm de performanţa tehnică a proiectelor, valorificarea energiei şi protecţia cibernetică a infrastructurii.

Cât de mare este portofoliul ENEVO Group în acest moment? Care sunt puterea instalată, puterea în lucru, termenul de punere în funcţiune şi repartizarea intern/extern?

Am depăşit pragul de 2,5 GWp în proiecte fotovoltaice şi 2 GWh în sisteme de stocare, atât finalizate, cât şi aflate în construcţie. Pentru aceste investiţii asigurăm servicii de inginerie, construcţie şi integrare pentru aceste proiecte, care au etape şi calendare de realizare diferite.

În 2027, estimăm finalizarea a două dintre cele mai mari proiecte la care lucrăm, Ogrezeni şi Vişina. În ceea ce priveşte stocarea, estimăm că până la finalul anului vom închide lucrări care însumează alţi 235 MWh.

Activitatea internaţională include şi automatizări, software şi infrastructură de reţea, astfel că amploarea acesteia nu poate fi exprimată exclusiv prin capacităţi energetice. În Germania derulăm contracte în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, iar în Spania suntem în plină extindere de operaţiuni. În paralel ne consolidăm prezenţa în Arabia Saudită şi dezvoltăm în Egipt activităţile de automatizare, software şi cercetare. Vrem să folosim experienţa şi referinţele obţinute în România pentru a creşte ponderea activităţii internaţionale, până la un echilibru de 50-50 cu piaţa internă.

Ce ne arată subiectul Cernavodă despre managementul energetic în condiţii de schimbare climatică? Ce provocări deosebite anticipaţi pentru această iarnă? Care sunt soluţiile?

Situaţia de la Cernavodă arată cât de strânsă este legătura dintre securitatea energetică şi disponibilitatea resurselor de apă. Riscul hidrologic trebuie inclus în planificarea sistemului şi în evaluarea capacităţilor pe care ne putem baza în perioade dificile. Pentru siguranţa alimentării, contează atât puterea instalată, cât şi energia disponibilă în orele în care este necesară.

Pentru iarna 2026-2027, ne preocupă în primul rând posibilitatea ca perioadele de consum ridicat să coincidă cu o disponibilitate redusă a unor capacităţi de producţie şi cu eventuale constrângeri regionale. Trebuie analizate inclusiv scenarii cu producţie eoliană şi solară redusă şi cu posibilităţi limitate de import. Pregătirea pentru asemenea situaţii cere o evaluare comună a autorităţilor, operatorilor şi specialiştilor.

Vedem mulţi megawaţi care intră în funcţiune. După ce vom avea stocare şi producţie, vom avea şi energie ieftină? Ce facem cu ea?

Ne aşteptăm ca dezvoltarea regenerabilelor, diversificarea mixului şi stocarea să susţină preţuri mai competitive. Pentru aceasta, trebuie să integrăm capacităţile în reţea şi să corelăm producţia cu momentul consumului. Bateriile permit păstrarea unei părţi din energia produsă în orele cu ofertă abundentă pentru intervalele în care cererea este mai mare.

Pentru un consumator industrial, contează costul pe întregul profil de consum şi predictibilitatea acestuia. Energia foarte ieftină la prânz nu rezolvă integral necesarul unei fabrici care funcţionează permanent. Aici intervin stocarea, prognoza, contractarea şi flexibilitatea consumului. Prin ENEVO Power, dezvoltăm servicii care corelează producţia, achiziţia şi consumul cu obiectivele comerciale ale clientului.

Pentru România, întrebarea este ce activităţi economice putem dezvolta cu energie la preţuri competitive. Avem nevoie de o strategie industrială corelată cu cea energetică. Energia poate susţine investiţii în producţie, electrificarea proceselor industriale şi infrastructură digitală, inclusiv centre de date. Aceste oportunităţi trebuie evaluate şi prin valoarea adăugată, competenţele şi locurile de muncă pe care le creează în ţară.

Care sunt planurile de dezvoltare pentru ENEVO Group pe termen lung? Cum trebuie să se poziţioneze România şi Europa faţă de China, dincolo de importatori de tehnologie?

În relaţia cu China, Europa nu ar trebui să se limiteze la rolul de importator de echipamente. China a construit în ultimii ani un ecosistem tehnologic remarcabil pentru panouri fotovoltaice, baterii, invertoare, transformatoare şi electronică de putere, iar Europa rămâne o piaţă foarte atractivă pentru investiţiile în energie. Regulile de acces pe această piaţă s-au schimbat însă, investiţiile străine în energie şi infrastructură critică sunt verificate tot mai atent, iar cerinţele de reţea şi de securitate cibernetică devin tot mai strice, astfel că simplul export de echipamente nu mai este suficient.

Cred că următorul pas în cooperarea energetică este ca o parte tot mai mare din muncă să se facă aici, în Europa, prin parteneriate cu companii locale. Tranziţia energetică nu mai înseamnă doar livrarea de echipamente, ci integrarea lor în sisteme tot mai complexe, în care producţia solară, stocarea, racordarea la reţea, sistemele de management ale energiei, protecţiile, securitatea cibernetică şi dispecerizarea trebuie să funcţioneze împreună.

Provocarea de astăzi nu mai este doar câtă energie putem produce, ci câtă energie poate prelua, controla şi securiza reţeaua.

Ce va forma următorul val de creştere pentru antreprenorii din energie după marele şantier regenerabil?

Marele şantier regenerabil nu se încheie odată cu punerea în funcţiune a centralelor. Infrastructura construită astăzi va avea nevoie permanent de operare, mentenanţă şi optimizare. Fiecare nouă capacitate de producţie generează cerere pentru servicii de dispecerizare, prognoză, valorificarea energiei şi protecţie cibernetică. Aceste servicii pot asigura relaţii comerciale de durată şi venituri recurente pentru companiile cu pregătirea necesară. În paralel, dezvoltarea sistemelor de stocare şi modernizarea reţelelor vor genera noi oportunităţi de investiţii.

Vedem un potenţial important în software-ul energetic, în special în prognoză, optimizarea bateriilor, mentenanţă predictivă, automatizarea tranzacţiilor şi securitate cibernetică industrială. Pentru client, rezultatele trebuie să se vadă în pierderi mai mici, disponibilitate mai bună şi riscuri mai bine controlate.

O altă direcţie de creştere vine din industrie, unde eficienţa energetică, producţia proprie li flexibilitatea consumului devin tot mai importante. Companiile au nevoie de parteneri care înţeleg atât instalaţiile, cât şi implicaţiile economice ale deciziilor de operare.

Dezvoltarea capacităţilor de producţie şi stocare poate contribui la scăderea costurilor cu energia, ceea ce ar crea premisele unui nou ciclu de investiţii industriale. Dacă România va reuşi să ofere costuri competitive şi predictibile pe termen lung, va avea un argument în plus pentru atragerea investitorilor. Este o oportunitate de a transforma dezvoltarea sectorului energetic într-un motor al reindustrializării României.