Obligaţia companiei este de a finanţa colectarea deşeurilor în vederea reciclării. În general din deşeuri se obţin materii prime pentru alte produse. Spre exemplu, din folia de plastic se obţine o granulă reciclată din care se produc jucării pentru copii, coşuri de cumpărături sau altele.

„Odată cu creşterea consumului creşte şi cantitatea de deşeuri de ambalaje. Deşi ne dorim să decontăm creşterea cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţa naţională de consum, acest lucru este deocamdată im­posibil, astfel că potenţialul este de creş­tere, a spus Iulian Stoicescu, director gene­ral al Ecosmart UNION SA.

În 2019 compania a investit în infra­struc­tura de colectare a deşeurilor recicla­bile de la populaţie, în special prin achiziţia unor sisteme de colectare separată cu acces spe­cial prin achiziţia unor sisteme de co­lectare separată cu acces special în zone cu densitate mare a populaţiei, dar şi în dotări pentru vehicule specializate de colectare.

„Am dotat câteva autospeciale cu sisteme de cântărire şi urmărire pentru a avea o evidenţă a cantităţilor colectate din diferite zone şi pentru a implementa un sistem «Plăteşte pentru cât arunci». De asemenea, am lucrat împreună cu câţiva operatori economici pentru a implementa în spaţii logistice de colectare şi compactare a deşeurilor de ambalaje. Împreună cu Mi­nis­terul Mediului şi InfoCons am des­făşurat o amplă campanie de informare şi con­ştientizare în numeroase instituţii pu­blice cu accent deosebit pe primării“, a su­bliniat Iulian Stoicescu. El a spus că are în plan să continue în 2020 investiţiile în infra­struc­tura de colectare selectivă împreună cu autorităţile publice locale şi centrale.

Anual, în România se introduc pe piaţă peste 1,3 milioane de tone de ambalaje, ceea ce determină o obligaţie de reciclare a aproximativ 750.000 de tone de deşeuri, acti­vitate care în momentul de faţă este finanţată doar de producătorii şi impor­ta­torii de bunuri ambalate. În Capitală, bucu­reş­tenii generează circa 600 de tone de de­şe­uri de ambalaje pe zi, provenite de la ali­mentele şi produsele consumate, po­trivit unor calcule făcute de ZF pe baza datelor din piaţă. Lipsa sortării deşeurilor me­na­jere este primul impediment în re­cicla­rea deşeurilor de ambalaje. Deşe­u­rile care necesită un proces de sortare şi tratare sunt cel mai greu de reciclat şi presupun şi un cost mai ridicat pentru operatorii de salubritate.

Începând cu anul 2019 magazinele nu mai oferă pungi de plastic, tocmai din raţiuni legate de mediu. Pungile din plastic obişnuit se descompun în câteva sute de ani, dacă sunt depozitate la deponeu - groapa de gunoi. O tonă de pungi de plastic reciclate pot economisi aproape 2 tone de petrol. Pungile noi se descompun în aproximativ trei ani, atât în apă cât şi în sol. Mai mult, unii producători au realizat pungi din amidon, care se descompune şi mai rapid.