Dacă creştere economică nu e, nimic nu e. Economia şi companiile intră acum într-o menghină fiscală despre care nu ştim cum va arăta şi mai ales cum se va sfârşi. Pot/vor băncile să preia rolul de motor al revenirii creşterii economice în locul stimulilor fiscali? Răspunsul la ZF Bankers 2025

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 02 iunie 2025 58 afişări

Dacă creştere economică nu e, nimic nu e. Economia şi companiile intră acum într-o menghină fiscală despre care nu ştim cum va arăta şi mai ales cum se va sfârşi. Pot/vor băncile să preia rolul de motor al revenirii creşterii economice în locul stimulilor fiscali? Răspunsul la ZF Bankers 2025

Nu putem controla creşterea economică, spune Tanczos Barna, ministrul Finanţelor.

De aici vine una dintre problemele cu care se va confrunta România, guvernul, comaniile şi noi toţi în perioada următoare: scăderea semnificativă a creşterii economice şi poate  chiar intrarea într-o scădere economică.

Dincolo de problema deficitului bugetar – de unde să reduci cheltuielile, de unde să creşti veniturile pentru a obţine 30-50 de miliarde de lei, cea mai mare problemă est legată de încetinirea semnificativă a creşterii economice, de scăderea consumului, ceea ce are un impact direct şi imediat în încasările Ministerului de Finanţe din TVA, accize etc.

Dacă până acum, adică în ultimii cinci ani, problema deficitului bugetar nu se vedea pentru că aveam o creştere economică semnificativă – unde sunt vremurile cu o creştere economică de 4% pe an, faţă de 0,2% acum -, iar creşterea de cheltuieli plus deficitul puteau fi acoperite din această creştere economică.

De altfel, creşterea economică semnificativă şi stabilitatea politică erau principalele motive pentru care băncile internaţionale, marile fonduri de investiţii străine, creditorii internaţionali trimiteau miliarde şi miliarde de euro în România pentru a finanţa deficitul bugetar şi creşterea datoriei publice.

Creşterea economică a dispărut, iar stabilitatea politică şi parcursul euro-atlantic al României au fost puse la îndoială ca niciodată. Capitalurile străine au plecat, românii cu bani şi-au schimbat leii în euro, cursul valutar leu/euro şi-a pierdut stabilitatea, dobânzile la lei au început să crească din nou, iar toată lumea a făcut câţiva paşi în spate. Bine că nu s-a plecat din ţară.

Problema este că nu mai putem impulsiona creşterea economică prin stimulii fiscali  - creşterea salariilor şi pensiilor, creşterea cheltuielilor publice, atragerea de capital şi investitori străini.

De asemenea, merg foarte greu atragerea şi cheltuirea fondurilor europene, care ar mai fi acoperit o parte din necesarul de finanţare din economie.

Pieţele financiare au devenit dintr-odată tensionate, guvernul se împrumută mai greu şi mai scump, cursul valutar leu/euro rămâne sub presiune, iar în orice moment capitalurile pot să plece dacă cei care au preluat acum puterea – Nicuşor Dan & company – nu se vor mişca mai repede şi nu vor veni cu un guvern stabil şi credibil.

În condiţiile în care stimulii fiscali dispar unul după altul, ar putea sistemul bancar să preia rolul de susţinere a creşterii economice?

Băncile sunt extrem de prudente după pierderile înregistrate în criza anterioară, creditarea, în special a companiilor, a rămas mult în urma creşterii businessului şi economiei, cel puţin în ultimul deceniu, în care am avut, cel puţin din punct de vedere statistic, cea mai bună perioadă economică din istoria României.

Economia şi companiile vor intra acum într-o menghină fiscală, despre care nu ştim cum va arăta şi mai ales cum se va sfârşi.

Companiile vor avea nevoie de o nouă finanţare, în condiţiile în care finanţarea comercială – credit-furnizor – şi finanţarea fiscală se vor diminua. Dar aici intervine bancabilitatea firmelor, în special bancabilitatea firmelor româneşti mici şi mijlocii, ca să nu mai vorbim de cele micro care, cel puţin ca număr, sunt baza economiei.

Cum vor evolua dobânzile la lei, cum va evolua cursul valutar leu/euro, cum se va finanţa şi la ce dobândă Ministerul de Finanţe, cum vor arăta politicile de risc bancar în noile condiţii adverse de piaţă, sunt întrebări care vor fi puse în discuţie la ZF Bankers & Insurance Summit 2025, care va avea loc luni-marţi-miercuri, începând cu ora 09.00.

Cei mai importanţi bancheri, cei mai importanţi şefi de trezorerii din cadrul băncilor, directorul operaţiunilor de piaţă din BNR, şeful Trezoreriei Statului şi nu numai vor fi prezenţi pentru prima dată în faţa cititorilor şi publicului ZF după tensiunea alegerilor prezidenţiale.

Economia, companiile, guvernul care va veni la Palatul Victoria au mai multe întrebări decât răspunsuri pentru ce va urma pe termen scurt.

Deciziile care se vor lua nu sunt indiferente, mai ales că România are nevoie de finanţare, are nevoie de băncile locale şi de băncile străine, are nevoie de investiţii, atât româneşti cât şi străine, are  nevoie de Bruxelles şi de fondurile europene pentru a ieşi din situaţiaa tensionată actuală şi a reveni pe o creştere economică susţinută.


Puteţi vedea mai jos agenda integrală a ZF Bankers & Asigurări 2025

 

08:50 – 09:00 Overview Romanian Banking Market. Ce s-a întâmplat în ultimul an, care sunt principalele tendinţe din piaţă, ce urmează?

Cristian Hostiuc, director editorial, Ziarul Financiar

 

09:00 – 09:30 Cum arată stabilitatea financiară a României în 2025? Care sunt principalele provocări?

Matei Kubinschi, Director adjunct Directia de Stabilitate Financiara, Banca Naţională a României (BNR)

 

09:30 – 11:00 Panel 1. Cum arată sistemul bancar în 2025? Impactul schimbărilor politice, economice, sociale şi de business asupra sistemului bancar. Perspectivele sistemului bancar pentru următorul an în noile condiţii de piaţă. CEO overview.

Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România

Dana Dima (Demetrian) , vicepreşedinte, BCR

Alessio Cioni, CEO, Intesa Sanpaolo Bank Romania

Mustafa Tiftikcioğlu, CEO, Garanti BBVA România

Samir Karia, CEO, Citi România

 

11:00 – 11:30 Perspectiva pieţei bancare actuale din punctul de vedere al celei mai mari bănci din România. Provocările actuale şi viitorul apropiat.

Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania

 

11:30 – 11:45 Ce e nou în legislaţia bancară, ce este nou în tranzacţiile bancare din punct de vedere juridic

Alexandra Manciulea, partener şi coordonator departamentul Banking & Financial services Filip & Company

 

11:45 – 12:00 Care sunt planurile Băncii de Investiţii şi Dezvoltare a României? Care sunt produsele şi serviciile pe care le va oferi, cum va fi interacţiunea cu băncile şi cu economia?

Dan Sandu, director general, BID - Banca de Investiţii şi Dezvoltare a României

 

12:00 – 13:00 Cum merge piaţa bancară pe zona de corporate, cine mai face investiţii, care sunt sectoarele finanţate de bănci, cum vor evolua dobânzile, cum au evoluat structurile de finanţare în proiectele mari

Cosmin Călin, director executiv Large Corporate Banca Transilvania

Bogdan Cernescu, Managing Director - Head of Corporate Banking, BCR

Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate, Raiffeisen Bank

Raluca Ţintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING Bank

Bogdan C. Stoica, Deputy Managing Partner Popovici Niţu Stoica & Asociaţii

 

13:00 – 13:15 Care sunt tendinţele pe piaţa de retail şi cum se văd în tranzacţiile bancare efectuate? Cum pot fi atraşi mai mulţi români în sistemul bancar – prin intermediul plăţilor electronice? Care sunt programele care câstigă teren?

Mihai Cismaşiu-Buda, Principal, Data & Services, Mastercard - România, Croaţia, Israel

 

13:15 – 14:15 Cum merge piaţa de retail bancar, care mai este apetitul românilor de a lua credite de consum/ credite imobiliare/ ipotecare, cum rezistă clienţii la creşterea dobânzilor, cum se digitalizează şi automatizează zona de retail? Cum merg parteneriatele de tip bancassurance dintre bănci şi companiile de asigurări?

Antoaneta Curteanu, preşedinte, Alpha Bank Romania

Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte retail, BRD

Adina Călin, director Direcţia Produse şi Servicii Bancare, CEC Bank

Codruţa Furtună, director vânzări şi distribuţie, Allianz-Ţiriac Asigurări

Ştefan Toderiţă, Head of Sales, Mastercard

Costi Stratnic, vicepreşedinte al Directoratului, OMNIASIG

Dan Niculae, Managing Director, Imobiliare.ro Finance

 

14:15 – 15:15 Cât de mult câştigă teren băncile de tip neobanking. Care va fi impactul inteligenţei artificiale asupra pieţei bancare în atragerea şi analiza clienţilor. Care sunt tehnologiile viitorului pe piaţa bancară, cât de mult teren câştigă companiile non bancare care oferă servicii care tradiţional aparţineau băncilor

Cristian Mustaţă, director executiv adjunct, Distribuţie Retail, BCR/George

Robert Anghel, director general adjunct Business Salt Bank

Costin Mincovici, Chief Credit Risk Officer, tbi bank

Andrada Tănase, partener, Regulatory Advisory Deloitte Romania

Lucian Daia, CTO, Zitec


Citiţi mai multe pe zf.ro:

Urmează ZF Bankers & Asigurări 2025 – 2-3-4 iunie, Hotel Marriott Bucureşti. Cum va evolua sistemul bancar în continuare? Pot/vor să preia băncile rolul de motor al creşterii economice în locul stimulului fiscal?

Care va fi impactul scăderii economice şi al businessului asupra sistemului bancar? Pot să fie băncile un motor de creştere economică având în vedere că stimulii fiscali dispar? Cum arată ultimul deceniu pentru bănci

Băncile, faţă în faţă cu tensiunea următorilor ani. Cine va dori să câştige teren, cine va dori să se protejeze mai mult de schimbările economice, politice şi sociale care vor veni? Topul ceclor mai mari bănci după active în anul 2024 şi comparaţie cu anul 2014

Cei mai importanţi bancheri din România - Omer Tetik, Banca Transilvania, Mihaela Bîtu, ING, Zdenek Romanek - Raiffeisen, Dana Dima, BCR, Mustafa Tiftikcioğlu, Garanti, etc., vin luni şi marţi la ZF Bankers 2025 pentru a discuta evoluţia pieţei bancare, evoluţia businessului şi a economiei în viitorul imediat, în noile condiţii de piaţă

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.