Economia României nu este în cea mai bună formă, companiile de toate tipurile - şi mari, şi mijlocii, şi mici, şi micro -, marii retaileri, mallurile şi magazinele stradale, jucătorii din online, restaurantele şi cafenelele simt pe pielea lor scăderea puterii de cumpărare a clienţilor şi recesiunea care s-a instalat în economie şi în business începând din toamna anului trecut, odată cu creşterea taxelor şi apariţiei retoricii de criză.

Chiar şi Petrom, cea mai mare companie din România, simte scăderea vânzărilor din benzinării, iar Alina Popa, directorul financiar (CFO), spune că cea mai bună variantă pentru acest an este stagnarea, adică menţinerea la acelaşi nivel al vânzărilor de carburanţi.

Fady Chreih, directorul executiv (CEO) al reţelei de sănătate Regina Maria, spune că recesiunea a început să o simtă din septembrie, când companiile nu au mai făcut angajări (şi implicit abonamente de sănătate), iar unele chiar au început să facă restructurări.

Conform raportului PwC CEO Survey 2026, optimismul directorilor generali din România este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, iar Daniel Anghel, country managing partner PwC România, spune că se constată un pesimism raţional, iar directorii generali nu mai privesc viitorul cu un entuziasm necondiţionat, ci prin prisma unei evaluări lucide a situaţiei economice şi fiscal-bugetare din ţară, a riscurilor geopolitice internaţionale şi a transformării digitale accelerate.

Doar unu din patru CEO din România, adică numai 25%, se declară încrezători în creşterea veniturilor companiei în următorii ani.

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, recunoaşte că economia este în recesiune, iar în prima parte a anului nu prea sunt aşteptări de revenire.

Situaţia economică este aşteptată să se schimbe din a doua parte a anului, odată cu scăderea inflaţiei de la 9% acum la 3-4%, scăderea dobânzilor şi cu creşterea salariului minim pe economie, care ar putea să mai mişte în sus piaţa salariilor, care stagnează.

Dar acest scenariu era valabil înainte de începerea războiului din Iran, extinderea lui în Orientul Mijlociu şi creşterea preţurilor la petrol şi gaze, o creştere care va duce la reinflamarea inflaţiei în următoarele luni.

Conform datelor actualizate de Statistică, economia României a crescut anul trecut cu 0,7% (pentru cei care se uită la Viktor Orban ca la un lider adevărat, Ungaria a crescut cu numai 0,4% anul trecut) din agricultură, din IT&C, construcţii şi din impozite. Industria, intermedierea financiară şi imobiliară au stagnat.

Nu ştiu câte investiţii vor veni în urma planulului de relansare economică anunţat de premierul Ilie Bolojan şi ministrul Finanţelor Alexandru Nazare, dar ştiu că economia are nevoie de mai multe măsuri pe termen scurt pentru a mişca banii din portofelele consumatorilor şi din conturile companiilor pentru a ieşi din recesiunea de acum, ca să nu ajungem să intrăm într-o criză economică.

Deşi suntem în recesiune de mai bine de şase luni de zile, poate chiar din 2024, conform datelor statistice revizuite, salariile au crescut în valoare nominală, ceea ce a mai temperat din scăderea consumului.

În 2025 salariul mediu a urcat la 5.914 lei, adică 1.160 de euro, în creştere cu 4,8% în valoare nominală.

Dacă luăm în considerare inflaţia de anul trecut, de 9,8%, salariul mediu în lei a scăzut în termen reali cu 5% şi a stagnat în euro.

În criza de acum 15 ani, din perioada 2009-2012, salariile au scăzut în valoare nominală, atât în sectorul privat cât şi în sectorul de stat (probabil că vă amintiţi de scăderea salariilor la stat cu 25% operată de Băsescu/Boc).

Acum, companiile private, în marea lor majoritate, nu s-au atins de salarii, chiar dacă vânzările/afacerile au început să stagneze, iar reducerile de personal, dacă sunt, sunt încă la un nivel redus.

Pe piaţa muncii nu sunt mari speranţe în acest an de creşteri salariale şi de angajări, dar atâta timp cât salariile nu scad în valoare nominală şi nu se fac disponibilizări masive, lumea poate face faţă acestei recesiuni tehnice – trimestrul 3 şi trimestrul 4 din 2025 au fost pe minus – care se va extinde şi în prima parte a anului acesta.

Vom vedea după T1/T2 cum stau companiile, cum stau angajaţii, cum stă lumea şi mai ales dacă economia poate să-şi revină din a doua parte a anului, dacă firmele şi consumatorii, adică populaţia, îşi schimbă sentimentul de neîncredere din acest moment.