Cand compania la care lucra a decis sa-i plateasca salariul direct pe card, in urma cu doi ani, Cristina M., 26 de ani, a fost extrem de incantata. A mers la banca si a solicitat, chiar ea, un card de credit. Curand, l-a si primit: salariul si-l incasa, din acel moment, fara nici o bataie de cap, direct la banca, si avea si ceva bani "de rezerva", din creditul dat pe card. Toate bune si frumoase pana in urma cu cateva luni cand, decisa sa isi cumpere un apartament in rate, a mers din nou la banca pentru a lua cateva zeci de mii de euro imprumut. Aici, surpriza - banca a anuntat-o ca nu ii poate acorda nici un leu - e inscrisa pe lista "rau platnicilor". De unde si pana unde? Simplu: de cateva luni, cheltuise constant toti banii de pe card, inclusiv creditul, si uitase complet sa mai plateasca dobanda si comisioanele bancare. Acumulase, astfel "fabuloasa" datorie de 100.000 de lei. 

Situatia Cristinei nu este nici pe departe singulara. Este doar una dintre cei peste 30.500 de posesori de card cu linie de credit atasata care figurau cu datorii in baza de date a Biroului de Credit, la finele lunii martie a.c. Alaturi de acestia, inca 1.500 de persoane aveau restante la credite de tip imobiliar/ipotecar si mai bine de 130.000 la credite de consum. 

Cum poate ajunge un client din bun platnic direct pe "lista neagra" a datornicilor? Mai poate "scapa" de aici, pentru a mai lua si alt credit de la banca? 

La Biroul de Credit, institutie infiintata de banci si care a inceput sa functioneze din august 2004, ajung toti restantierii bancilor cu datorii mai mari de 30 de zile. Valoarea restantei nu conteaza prea mult, pentru ca sumele pot fi, asa cum spune Serban Epure, directorul Biroului de Credit "extrem de mici, chiar si sub 1.000 de lei". Practic, prin contractul pe care il semneaza cu Biroul de Credit, bancile se angajeaza sa "verse" in baza de date informatii despre toti restantierii pe care ii au la plata unui credit, oricat de mica ar fi datoria restanta. 

"Sunt raportate toate intarzierile la obligatiile de plata, indiferent de suma", explica Roger Hillman, director consumer risk la Raiffeisen Bank. Lucru subliniat si de directorul Departamentului de gestiune a produselor si riscului din cadrul BRD-Groupe Société Générale, Dana Demetrian, care atentioneaza: "daca detineti un credit de consum, imobiliar sau un credit pe card, aveti grija ca nu ati inregistrat pe perioada acordarii creditului o intarziere a obligatiei de plata mai mare de 30 de zile si mai mare de 1 leu!". In caz contrar, banca este obligata sa raporteze Biroului de Credit intarzierea la plata. Chiar si cei care au detinut un credit inainte de august 2004 si au inregistrat in ziua in care a inceput sa functioneze Biroul de Credit o intarziere a obligatiei de plata mai mare de 30 de zile si mai mare de 1 leu  au fost inregistrati.

Astfel ca, in mai putin de noua luni de functionare, Biroul de Credit a strans in baza de date peste 600 de mii de conturi cu restante. Dintre acestea, pana la inceputul lunii mai 450 de mii fusesera arhivate, adica inchise, iar 173 figurau ca active, adica nerezolvate.  Din totalul inregistrarilor, de la infiintare si pana in prezent, majoritatea covarsitoare reflecta credite de consum, acordate cu larghete de banci: peste 500 de mii, din care 142 de mii inca active. Pe locul doi se situeaza restantierii la credite pe card, cu un total de 88 de mii, din care aproximativ 30 de mii inca active. Creditele pentru locuinte, imobiliare sau ipotecare, au "adus" in baza de date aproape 8.300 de inregistrari cu restantieri, din care 6.800 au fost inchise in timp si 1.500 sunt inca deschise. 

Pana una alta, Biroul de Credit, companie care are ca actionari 27 de banci, colecteaza doar informatii negative, adica informatii despre cei care nu si-au achitat o datorie catre o banca. Pe lista neagra a datornicilor apar restantierii de la 18 banci din sistem si o societate financiara, respectiv Credisson. 

La Biroul de Credit nu ajung doar detinatorii unui credit pentru care au inregistrat o restanta. Mai sunt inscrisi si clientii fraudulenti, adica cei care au savarsit o infractiune in relatie cu banca, pentru care s-a emis o hotarare judecatoreasca definitiva, precum si clientii debitori care au furnizat date neconforme cu realitatea la momentul solicitarii creditului.

Serban Epure spune ca "au mai fost semnate contracte de colaborare cu o companie de asigurari (BCR Asigurari - n.r.) si o societate financiara, care sunt in faza de pregatire a sistemului informatic". Alaturi de acestea si la Asiban s-a luat decizia de a lucra cu Biroul de Credit, dar nu s-a semnat inca contractul. Aceeasi situatie si la o companie de leasing.  Suma totala a datoriilor active, adica cele datorate de restantierii diferitelor banci la inceputul lui mai, se ridicau la peste 917 miliarde de lei, 856.000 de dolari si 1,8 milioane de euro. Valoarea restantelor variaza mult, de la datorii de cateva mii de lei si pana la maxime de 3,5 miliarde de lei, 24.600 de dolari sau 11.200 de euro.  

Si totusi, chiar daca bancile se angajeaza prin contract sa verse la Biroul de Credit toate informatiile despre rau platnici, indiferent de suma, "fiecare banca isi are propria politica interna privind modul in care trateaza sumele mici de la obligatiile de plata", admite Roger Hillman, de la Raiffeisen Bank. 

Astfel, unele banci isi fixeaza, intern, un plafon al restantelor "acceptabil" si nu raporteaza sub acest nivel. Motivul? "Exista cazuri in care sumele sunt foarte mici, si pentru unele banci e mai mare bataia de cap", explica Dragos Cabat, manager politici de creditare la UniCredit. 

Spre exemplu, in cazul unui cont curent deschis de un client doar pentru a primi la un moment dat o suma de bani, contul poate ramane ulterior nefolosit. "Sunt multe astfel de conturi inactive", spune Cabat. "Si ce poti sa faci cu ele? Desi irosesc o cantitate importanta de resurse informatice", explica el, "nu pot fi inchise fara acordul clientului. Si nici nu se pot impune costuri suplimentare, pentru ca nu e legal". 

In cazul persoanelor fizice exista un comision de administrare a contului si de aceea, daca nu se ruleaza bani prin el, este posibil sa se ajunga la o suma negativa. Altfel spus, la datorii fata de banca. "Dar bancile au, in general, grija sa plateasca o dobanda suficient de mare pentru a compensa macar acest comision de administrare. E multa bataie de cap sa urmaresti sume atat de mici si nu este rentabil pentru nimeni", concluzioneaza Cabat.  Chiar si in cazul in care clientii acumuleaza, la un card de credit, astfel de datorii, foarte mici, provenite din comisionul de administrare al cardului, exista banci care prefera sa nu le raporteze la Biroul de Credit. Lucru care nu inseamna, nici pe departe, ca de aici nu pot aparea probleme atunci cand clientul solicita bancii respective un alt credit. Chiar daca nu este inregistrat la Biroul de Credit, el este inregistrat cu o datorie, chiar la banca. 

Surprizele neplacute pot aparea, insa, la fel de usor si din alte situatii, complet ignorate sau necunoscute de omul de rand. De exemplu, pentru un credit, depunerea obligatiilor de plata se face intr-un cont curent atasat creditului. "Pot exista si alte comisioane de gestiune a contului curent, comisioane pentru emiterea unui extras de cont etc. ce trebuie platite si care se debiteaza «automat» din acest cont", explica Dana Demetrian. In acest caz, suma depusa in cont trebuie sa acopere atat aceste comisioane, cat si pe cele aferente creditului propriu-zis. Exista riscul ca, in urma depunerii efectuate de client, sa se incaseze "automat" mai intai comisioanele atasate contului curent si apoi obligatiile aferente creditului. In aceste conditii, clientul poate ramane restant partial, fie cu rata, fie cu dobanda. 

Situatia se va inaspri si mai mult o data ce la Biroul de Credit vor raporta si alte companii, in afara bancilor. "Sa luam, de exemplu, situatia in care cineva primeste o factura de telefon pe care o contesta" - exemplifica Dragos Cabat. In general, solutionarea dureaza mai mult de 30 de zile - pana se depune contestatia, pana se rezolva... adica exact perioada dupa care se face inregistrarea la Biroul de Credit. "La fel de adevarat, odata rezolvata situatia, inregistrarea se poate sterge - dar aici apare iar birocratia si poate fi cam mult zgomot pentru nimic", incheie el.

Pana una alta, nici unul dintre operatorii de telefonie mobila nu raporteaza informatii pentru baza de date a Biroului de Credit si nu o folosesc pentru interogari. Reprezentantii MobiFon si Orange Romania spun ca au existat discutii preliminare cu oficialii Biroului de Credit, dar nu s-a ajuns inca la un acord. Surse din piata vorbesc despre faptul ca, pana la urma, taxele pe care trebuie sa le plateasca cei ce vor sa foloseasca informatiile sunt de vina in acest impas. Bancile, care sunt si actionari ai Biroului de Credit, nu au nici o problema sa plateasca aceste taxe, percepute pentru fiecare interogare. Alte companii, insa, spun ca nu au nici un interes sa isi "verse", gratis, informatiile de care dispun si apoi sa mai si plateasca o taxa, cand vor sa foloseasca baza de date. 

Pe de alta parte, unul dintre operatorii de telefonie mobila, MobiFon, foloseste serviciile unui birou de credit privat, administrat de Grupul UCS in parteneriat cu Experian - Scorex, un jucator mondial in domeniul serviciilor de birouri de credit. ExCB, asa cum se numeste Biroul de Credit privat, a fost creat in mai 2004. In prezent, are contracte semnate si presteaza servicii pentru trei banci - Banca Transilvania, Raiffeisen si Unicredit -, o companie de consumer financing - Credisson - si un operator de telefonie mobila - MobiFon. "Desi nu putem da o cifra exacta pentru dimensiunea bazei de date, continutul bazei de date provenite de la institutiile financiare are peste 100.000 de inregistrari cu informatii negative", spune Bogdan Tanase, Business Development Director, UCS Group - Romania. "In privinta limitelor de intarziere si de sume, ExCB ofera doar recomandari iar limitele sunt stabilite de catre participanti, in functie de propria politica de risk management", explica Tanase. 

Ca si in cazul Biroului de Credit administrat de banci, si la ExCB s-a inceput prin colectarea si distribuirea de informatii din "liste negre" si vor evolua catre oferirea oricarui tip de informatii, incluzand informatii pozitive.

Serban Epure, directorul Biroului de Credit, spune ca in luna mai se va trece la faza a doua de dezvoltare a bazei de date. Astfel vor fi colectate orice fel de informatii pe care le detine banca despre un client care ia un credit, inclusiv despre giranti si cosemnatari ai contractului. 

Ce se intampla, insa, cu un client care apare pe "lista neagra"? Atunci cand merge la banca sa ia un credit, clientul este verificat in baza de informatii a Biroului de Credit. Nu acesta este, insa, cel care decide acordarea sau neacordarea unui credit. "Banca este cea care analizeaza situatia clientului pe baza unui ansamblu de informatii, incluzand si informatiile Biroului de Credit", explica Demetrian. 

Biroul de Credit calculeaza si un grad de risc curent, in functie de valoarea restantei si de numarul zilelor de intarziere la plata. Este o valoare pe care banca ce beneficiaza de raport o interpreteaza asa cum crede de cuviinta. Fiecare banca, in functie de politica, strategia sa comerciala si strategia de risc poate decide daca acorda un credit unei persoane inregistrate ca "rau platnic". 

Daca restantele persoanei respective sunt achitate la momentul solicitarii noului credit sau daca se constata din istoricul ei ca aceste restante au fost mici "accidente", spune Demetrian, sansele sunt mai mari. Dar daca problemele nu pot fi evitate si e imposibila plata datoriei? Cum pot fi evitate urmarile negative?

Cristian Ionescu, managing director la Coface Intercredit Romania, companie ce presteaza servicii de colectare a creantelor, explica faptul ca, pentru un client "aflat intr-o «jena financiara fortuita», este bine sa anunte banca si sa nu inceteze sub nici o forma platile, cel putin partiale". Atitudinea sa il va ajuta poate sa primeasca un termen de gratie, dovedind situatia financiara aparuta.

In loc sa se "ascunda", unui debitor ii va fi mult mai bine daca reactioneaza la procedurile de colectare, prezentandu-se la banca sau la agentia de colectare si sa solicite o plata in rate sau pentru o perioada scurta (1-2 luni) sa achite o rata mai mica, iar diferenta sa o cumuleze cu restul ratelor ce urmeaza a fi achitate in lunile urmatoare.

Coface Intercredit Romania recupereaza creante, in prezent, pentru 10 banci, fie direct, fie prin asiguratorii de credit cu care acestea lucreaza. Ionescu spune ca din experienta companiei nu lipsesc nici cazurile mai "bizare". "Au fost cazuri in care oamenii au reluat plata pentru ca isi pierdusera temporar locul de munca." Si mai bizar, unii oameni ajung sa poarte pecetea de "rau platnici", doar din neglijenta. "Au fost cazuri in care au luat creditul pentru «patron» care ii amenintase ca ii da afara daca nu vor lua un credit pentru el sau pentru firma", incheie Ionescu.