Consiliul Fiscal susţine că propunerea de consolidare fiscală doar prin tăierea de cheltuieli nu este posibilă. Consiliul Fiscal: Trebuie lărgită baza de impozitare. Trebuie îngustate excepţiile de la plata taxelor

Autor: Iulian Anghel Postat la 19 februarie 2021 25 afişări

Premierul Florin Cîţu, un om politic liberal venit din mediul bancar spune, în propunerea de buget pe 2021 pe care a agreat-o, că deficitul bugetar aflat în 2020 la aproape 10% din PIB, va fi dus la 7,2% din PIB în acest an, prin reducerea cheltuielilor şi va ajunge la sub 3% la finalul mandatului său.

Consiliul Fiscal susţine că propunerea de consolidare fiscală doar prin tăierea de cheltuieli nu este posibilă. Consiliul Fiscal: Trebuie lărgită baza de impozitare. Trebuie îngustate excepţiile de la plata taxelor

Premierul Florin Cîţu, un om politic liberal venit din mediul bancar spune, în propunerea de buget pe 2021 pe care a agreat-o, că deficitul bugetar aflat în 2020 la aproape 10% din PIB, va fi dus la 7,2% din PIB în acest an, prin reducerea cheltuielilor şi va ajunge la sub 3% la finalul mandatului său. Daniel Dăianu un economist care a lucrat multă vreme în mediul ban­car, acum pre­şedinte al Consiliului Fiscal spune însă: o astfel de consolidare fiscală nu este posibilă doar prin constrângeri financiare.

Consiliul Fiscal – care este chemat să-şi spună punctul de vedere asupra legislaţiei fisca­le din România – arată, în opinia asupra pro­iectului legii bugetului pentru 2021 – că intenţia consolidării fiscale iniţiată de guvern este lăudabilă, dar că ea nu poate fi efectuată doar prin tăieri de cheltuieli. Documentul Consiliului Fiscal publicat joi vorbeşte de o majorare a „bazei de impozitare“ şi sugerea­ză o eliminare a nişelor fiscale, nişe care au ajuns în România o normă, nu o excepţie.

Economia a căzut în 2020 cu 3,9%, o veste bună, având în vedere drama din jur. Consiliul Fiscal apreciază, sub semnătura lui Daniel Dăianu că trăim cea mai mare cădere de la „Marea recesiune“ încoace: „Şocul economic al pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune. Marea Închidere (Lockdown) a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană (UE) în trimestrul II din 2020.“.

Însă, adaugă sursa citată: „Trimestrul III a consemnat o revenire puternică a activităţii economice. Pentru tot anul 2020 scăderea economică la nivelul UE este estimată de CE la circa 6,3% din PIB“.

Scăderea economică în România cauzată de pandemie a fost de 3,9% din PIB, în timp ce creşterea PIB în 2021 este prognozată de Comisia de Prognoză la 4,3%.

Consiliul Fiscal estimează, la rându-i, o creştere economică în acest an de 4-5%, având în vedere că nu ştim cum va evolua pandemia. Bugetul a putut suporta o parte din aceste cheltuieli nepre­văzute, dar Consiliul Fiscal aminteşte că va veni vremea în care regulile fiscale, sus­pen­date în această perioadă de mare sufe­rinţă vor fi rein­troduse, iar o corecţie este inevitabilă.

„Deşi regulile fiscale au fost suspendate în UE în 2020 cu prelungire a derogării şi în 2021, o corecţie macroe­co­nomică este inevi­tabilă în România pentru a controla deficitele în anii ce vin. Din acest punct de vedere, construcţia bugetului pentru 2021, care ţinteşte un deficit cash de 7,16% din PIB, semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanţa faţă de PIB potenţial), dar această situaţie este inevitabilă în condiţiile necesităţii de a limita deficitele.“

Sursa citată arată că intervalul 2021-2024, potrivit documentelor MFP, se proiectează o corecţie a deficitelor (cash, ESA şi structural):

„Se intră într-o altă filozofie de construcţie a bugetului public din pers­pectiva sustenabilităţii finanţelor publice, evitarea dezechilibrelor interne şi externe majore“.

Aceste spuse sunt mai degrabă o laudă decât o critică, iar faptul că Guvernul şi Consiliul Fiscal „cad la pace“ pe un astfel de subiect este un lucru foarte rar. „Corecţia graduală a deficitului bugetar corespunde unei atitudini raţionale, care permite consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsată la finalul anului 2020“, spune documentul Consiliului Fiscal.

Apele se despart însă la un moment dat.

„Un factor important ce a determinat evoluţia ascendentă a deficitului structural este reprezentat de creşterea puternică a chel­tu­ielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială pe parcursul ultimilor ani“. Aici po­vestea se complică: 94% din veniturile fiscale, în 2020, s-au dus spre cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială (inclusiv pensiile).

Ceea ce sugerează însă Consiliul Fiscal nu este că cheltuielile cu pensiile, de pildă, sunt prea mari, ci că veniturile statului sunt prea mici.

„Fragilitatea poziţiei finanţelor publice la finele anului 2020 este evidenţiată şi de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuţii de asigurări (25,3% din PIB), şi al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici consemnate la nivelul UE“.

Aşadar, avem cheltuieli mari şi venituri mici, de aici deficite mari şi o creştere a datoriei publice ajunsă la 45% din PIB, cu zece puncte peste nivelul din 2019.

România nu poate continua aşa, prin urmare o consolidare fiscală nu poate fi evitată în anii ce vin. Cum o faci? Aceasta este problema gravă. Nu o poţi face doar din tăieri de cheltuieli pentru că, aşa cum arată analiza Consiliului Fiscal, majoritatea acestora înseamnă salarii şi pensii. Are cineva curajul să mai taie salariile? „Consiliul Fiscal apreciază drept fezabilă atingerea ţintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât şi europene“ spune documentul citat, dar, adaugă: (...) este îngrijorător faptul că, potrivit Strategiei Financiar Bugetare, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023“.

Reducerea deficitului bugetar potrivit me­todologiei naţionale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este pre­vizionată de MFP să se realizeze aproape ex­clusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare.

Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri şi servicii (cu 0,8 pp) şi a celor cu asistenţa socială (cu 1,3 pp).“

În opinia Consiliului, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menţionate mai sus nu este realistă.

Aşadar, Consiliul Fiscal arată că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli „este foarte dificilă şi este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depăşească 2,5 pp din PIB“.

„Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare“.

Aici este problema mare pentru care niciun guvern nu a avut o rezolvare. Este uşor să spui „lărgirea bazei de impozitare“ care înseamnă, de fapt noi impozite. Este uşor să spui „îngustarea excepţiilor“ care înseamnă închiderea nişelor fiscale pentru IT sau pentru construcţii. Este uşor să spui. Greu este să faci.

AmCham: Guvernul care va reuşi să crească gradul de colectare la buget va rămâne în istoria economică a României

► Camera de comerţ româno-americană a comentat pe marginea propiectului de buget pe 2021, pus în dezbarere publică. Potrivit analiştilor AmCham, proiectul bugetului arată lucruri bune pentru că el sugerează o prudenţă în zona de cheltuieli directe şi pare ceva mai generos cu cheltuielile de investiţii.

► „Investiţiile sunt destinate infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei, domenii pe care AmCham România le consideră esenţiale, şi care credem că ar fi putut beneficia chiar de alocări suplimentare. Desigur, sperăm ca aceste ambiţii să fie însoţite de creşterea capacităţii de execuţie administrativă, capitol la care România are potenţial semnificativ de ameliorare“.

► Şi, mai spune AmCham: „(...) pe zona de venituri, creşterea gradului de colectare rămâne o promisiune facută de numeroase guverne, dar care nu a fost încă realizată, ceea ce ne face să credem că guvernul care va reuşi această performanţă va rămâne în istoria economică a României“.

► Majorarea gradului de colectare a veniturilor fiscale, prin modernizarea şi digitalizarea administraţiei fiscale, reducerea economiei informale, absorbţia fondurilor UE, dar şi consolidarea fiscală rămân cheia avansului economic, spun analiştii AmCham.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
pib,
consiliul fiscal,
cheltuieli

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.