Comisia Europeană a publicat joi progoza de primăvară şi a redus semnificativ estimările privind creşterea economică din România, în 2026, la doar 0,1%, faţă de 1,1% cât estima în toamnă. 

Potrivit CE, după o creştere reală a PIB-ului de 0,7 % în 2025, economia României va înregistra o stagnare generală în 2026, urmând să se redreseze cu 2,3 % în 2027.

Eforturile de consolidare fiscală şi inflaţia ridicată persistentă, determinată de creşterea preţurilor la energie, vor reduce semnificativ consumul intern. În acelaşi timp, investiţiile finanţate de UE şi exporturile nete contribuie pozitiv la creştere.

Revenirea din 2027 este susţinută de aşteptările privind scăderea inflaţiei şi condiţiile de finanţare mai favorabile.

Şomajul va creşte moderat în 2026, la 6,3%, înainte de a se reduce în 2027.

”Având în vedere îngheţarea salariilor din sectorul public în anii 2025 şi 2026, creşterea remuneraţiei nominale a angajaţilor a scăzut la niveluri de o singură cifră. Întrucât inflaţia rămâne ridicată, se preconizează o scădere a costurilor unitare reale cu forţa de muncă, ceea ce va contribui la competitivitatea costurilor. Se estimează că ritmul moderat al creşterilor salariale va continua şi în 2027”, se arată în raport.

Deficitul de cont curent urmează să scadă la 6,4 % din PIB pe parcursul orizontului de prognoză.

După ce va atinge 7,9 % din PIB în 2025, se preconizează că deficitul public general se va reduce la 6,2 % din PIB în 2026 şi la 5,8 % din PIB în 2027, în timp ce ponderea datoriei în PIB va creşte la 63,3 % până în 2027.

Comisia estimează că, în 2026, consolidarea fiscală în curs şi nivelul ridicat al preţurilor la energie vor determina probabil o scădere suplimentară a venitului real disponibil, ceea ce va conduce la o reducere atât a consumului intern, cât şi a importurilor de bunuri. Sentimentul economic, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat şi mai mult de la începutul anului 2026, iar indicatorii de înaltă frecvenţă indică o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producţiei industriale şi a turismului intern. Se preconizează o încetinire a exporturilor, care vor continua totuşi să crească moderat, contribuind uşor la creşterea economică prin exporturile nete.

Pe de altă parte, după o redresare în 2025, se preconizează că formarea brută de capital fix va accelera în continuare în 2026.

Raportul mizează pe creştere în sectorul construcţiilor rezidenţiale şi a nfrastructurii publice, odată cu finalizarea proiectelor din cadrul PNRR.

”Creşterea îngrijorării investitorilor, declanşată de riscurile geopolitice şi de incertitudinea politică internă, va afecta probabil investiţiile private în prima jumătate a anului. Cu toate acestea, se preconizează o redresare treptată a încrederii, care va consolida recentul avânt al investiţiilor străine directe. Per ansamblu, creşterea PIB-ului real este estimată la 0,1 % în 2026”. 

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, scăderea din 2025 reflectă punerea în aplicare a mai multor pachete de consolidare fiscală între decembrie 2024 şi septembrie 2025, inclusiv îngheţarea nominală a salariilor şi a pensiilor în 2025 şi 2026, precum şi majorări de impozite, se precizează în raport. 

Comisia Europeană preconizează că deficitul va scădea în continuare până la 6,2% din PIB în 2026.

Investiţiile publice vor creşte de la 6% la aproape 7% din PIB. În paralel, cheltuielile curente ca pondere din PIB vor scădea, reducând cheltuielile publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB. În ceea ce priveşte veniturile, punerea în aplicare a majorărilor de impozite adoptate în 2024 şi 2025 ar urma să crească veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB.

În 2027, se preconizează că deficitul va scădea la 5,8% din PIB, ca urmare a reducerilor cheltuielilor publice de capital.

”Orientarea fiscală a fost contractivă în 2025 şi se preconizează că se va modera în 2026, înainte de a deveni neutră în 2027”.

Cheltuielile cu apărarea vor creşte de la 1,5 % din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susţinute de împrumuturile acordate în cadrul programului SAFE.

Creştere PIB ţări UE

Deficit bugetar, UE

Inflaţia.UE