♦ Schimburile comerciale dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au crescut cu 4,9% în 2025, până la 10,3 miliarde de lire sterline, cel mai ridicat nivel din istoria recentă a relaţiei bilaterale, arată datele Department for Business and Trade de la Londra. România vinde britanicilor de două ori mai mult decât cumpără de la ei, maşinile produse la Craiova şi Mioveni sunt cea mai importantă marfă, iar la investiţii Vodafone şi-a întărit poziţia de top prin preluarea Telekom Romania Mobile.

Comerţul bilateral cu bunuri şi servicii dintre România şi Regatul Unit a ajuns la 10,3 miliarde de lire sterline (aproape 12 miliarde de euro) în 2025, în creştere cu 4,9%, respectiv cu 480 de milioane de lire, faţă de anul anterior, potrivit celui mai recent raport publicat de Department for Business and Trade (DBT) de la Londra. Este un nivel record pentru ultimii ani, volumul schimburilor aproape dublându-se în ultimul deceniu, de la 5,3 miliarde de lire în 2016, anul referendumului pentru Brexit. Iar 2025 a marcat şi cea mai importantă mişcare a capitalului britanic din România din ultimii ani: preluarea Telekom Romania Mobile de către Vodafone, unul dintre cei mai mari investitori britanici de pe piaţa locală.

Exporturile britanice către România au totalizat 3 miliarde de lire în 2025, în creştere cu 7%, în timp ce importurile Regatului Unit din România au urcat cu 4%, la 7,3 miliarde de lire. Rezultatul este un excedent comercial de 4,3 miliarde de lire pentru România, unul dintre puţinele cazuri în care economia românească are un surplus consistent şi persistent în relaţia cu un partener important - deficitul britanic în relaţia cu România s-a triplat practic din 2019 încoace.

Vodafone, vârful de lance al capitalului britanic în România

Dacă la comerţ relaţia este trasă în sus de industria auto, pe partea de investiţii cel mai vizibil nume britanic din economia românească rămâne Vodafone, prezent pe piaţa locală de aproape trei decenii. Tranzacţia prin care grupul cu sediul central în Regatul Unit a preluat Telekom Romania Mobile, finalizată în octombrie 2025, a avut un preţ de achiziţie de 30 de milioane de euro, dublat însă de investiţii de integrare şi modernizare a reţelei de peste 150 de milioane de euro anunţate pentru următorii doi-trei ani - de cinci ori valoarea achiziţiei propriu-zise. Sub conducerea lui Nedim Baytorun, CEO al Vodafone România, compania construieşte cloudul guvernamental al României, şi-a fixat o ţintă de 65% acoperire 5G la nivel de populaţie până în 2030 şi pregăteşte pentru vara acestui an testele de conexiuni directe telefon-satelit în parteneriat cu AST SpaceMobile - proiecte care fac din operatorul telecom una dintre cele mai concrete punţi tehnologice între cele două economii. În ansamblul comerţului britanic, România ocupă locul 32 între partenerii comerciali ai Regatului Unit, cu o pondere de 0,5% din comerţul total. Mai relevant, România este al 30-lea furnizor al pieţei britanice şi abia al 46-lea client al exportatorilor britanici. Pe componenta de bunuri, România urcă pe locul 24 între pieţele din care importă Regatul Unit.

Evoluţia din ultimul deceniu arată o relaţie care a rezistat şocurilor succesive: după vârful de 7,5 miliarde de lire din 2018 şi căderea la 5,4 miliarde în anul pandemiei, comerţul bilateral a crescut neîntrerupt - 8,3 miliarde de lire în 2022, 9,4 miliarde în 2023, 9,8 miliarde în 2024 şi recordul de anul trecut.

Maşinile, motorul relaţiei comerciale

Dincolo de cifrele agregate, structura schimburilor spune povestea cea mai interesantă, iar aceasta este una despre automobile. Maşinile sunt categoria numărul unu la importurile britanice din România: 1,3 miliarde de lire în 2025, echivalentul a 30,4% din totalul bunurilor româneşti vândute pe piaţa britanică, în creştere spectaculoasă cu 18,3% faţă de 2024. În spatele acestei cifre stau în primul rând SUV-urile Ford Puma produse la Craiova - model care a trecut luna trecută pragul de un milion de unităţi fabricate în România şi care este de trei ani cea mai bine vândută maşină din Marea Britanie - şi modelele Dacia asamblate la Mioveni, în frunte cu Duster, într-o piaţă unde marca românească a grupului Renault a câştigat constant teren.

Fluxul funcţionează şi în sens invers, la o scară mai mică, dar cu o valoare simbolică şi unitară mult mai ridicată. Maşinile au reprezentat al treilea cel mai important produs exportat de britanici în România, cu 99,9 milioane de lire, în creştere cu 10,4% - singura categorie din top 5 aflată pe plus. Aici intră brandurile premium şi de lux care au făcut faima industriei auto britanice - Land Rover, MINI, Bentley sau Rolls-Royce -, dar şi modelele Nissan produse la Sunderland, în cea mai mare uzină auto din Regatul Unit. Practic, România trimite în Marea Britanie maşini de volum accesibile, iar britanicii răspund cu automobile aspiraţionale: un schimb care ilustrează perfect poziţionarea celor două industrii auto.

Whisky-ul, pe podium

A doua mare categorie a comerţului bilateral cu bunuri este la fel de sugestivă. Băuturile şi tutunul reprezintă principalul export britanic în România - 226,2 milioane de lire în 2025, respectiv 15,2% din totalul bunurilor, aici regăsindu-se în primul rând whisky-ul scoţian şi ginul, deşi categoria a scăzut cu 11,3% faţă de 2024, pe fondul unui an dificil pentru consum în România. În oglindă, aceeaşi categorie - băuturi şi tutun - este al doilea export românesc pe piaţa britanică, cu 559,8 milioane de lire, de peste două ori valoarea fluxului invers.

Restul topului exporturilor britanice este completat de generatoare mecanice de putere (143 milioane de lire), ţesături textile şi utilaje specializate, în timp ce România mai vinde britanicilor echipamente industriale (333,5 milioane de lire), produse electrice şi vehicule rutiere, altele decât autoturismele.

La servicii, turismul domină ambele direcţii. Britanicii au cheltuit 1,3 miliarde de lire pe călătorii în România în 2025, în creştere cu 6%, în timp ce românii au lăsat în Regatul Unit 562 de milioane de lire, cu 4,3% mai mult decât în anul precedent. Transporturile - unde transportatorii români sunt jucători importanţi pe rutele către insulă - au adus României alte 543 de milioane de lire, iar serviciile de business (cercetare-dezvoltare, consultanţă, servicii tehnice) 636 de milioane de lire. În total, serviciile reprezintă 41,5% din exporturile româneşti către Regatul Unit şi jumătate din exporturile britanice către România, segmentul cu cea mai rapidă creştere: plus 16,1% într-un singur an.

West Midlands, inima industriei auto britanice şi regiunea unde îşi au sediul Jaguar Land Rover şi o bună parte din lanţul de furnizori, este cea mai mare destinaţie a bunurilor româneşti din Regatul Unit, cu importuri de 539 de milioane de lire, adică 15,2% din total - încă o confirmare a faptului că cele două industrii auto sunt strâns interconectate.

Investiţiile, veriga slabă a relaţiei bilaterale

Dacă la comerţ relaţia este la maxime istorice, capitolul investiţii rămâne modest. Stocul investiţiilor britanice directe în România era de doar 752 de milioane de lire la finalul lui 2024, în scădere cu aproape 20%, respectiv cu 187 de milioane de lire, faţă de 2023, şi sub vârful de peste un miliard de lire atins în 2016. România reprezintă sub 0,1% din stocul total al investiţiilor britanice în străinătate. Cifrele subestimează însă prezenţa reală a capitalului britanic: statistica ONS este calculată după sursa imediată a investiţiei, astfel că banii britanici care intră în România prin vehicule din Olanda sau Luxemburg - o practică des întâlnită - apar în dreptul acelor ţări.

Dar fluxul invers creşte: stocul investiţiilor româneşti în Regatul Unit a urcat cu 22,2% în 2024, la 303 milioane de lire, de la doar 9 milioane de lire în 2015 - semn că antreprenorii şi companiile româneşti încep să cumpere active şi să deschidă operaţiuni la Londra şi nu numai.

Per ansamblu, cota de piaţă a Regatului Unit în importurile României era de 2,2% în 2024, în creştere uşoară faţă de 2023, dar aproape la jumătate faţă de nivelul de 3,9% din 2015, ultimul an complet dinaintea referendumului pentru Brexit - o ilustrare clară a costului comercial al ieşirii din UE. La servicii, cota britanică a coborât de la 11,3% la 5,4% în acelaşi interval. În spatele acestor procente stau însă aproximativ 6.000 de companii britanice care exportă bunuri în România şi 3.100 care importă, iar exporturile către piaţa britanică susţin circa 103.600 de locuri de muncă în România, potrivit estimărilor OECD citate în raport. În sens invers, exporturile britanice către România susţin circa 23.500 de locuri de muncă în Regatul Unit - un raport de peste patru la unu în favoarea României.

Mediul de afaceri se reorganizează: BRCC are o nouă conducere

Pe fondul acestor cifre record, Camera de Comerţ Româno-Britanică (BRCC) şi-a ales la începutul lunii iunie noul Consiliu Director, condus de Robert Uzună, vicepreşedinte pentru corporate affairs la Ursus Breweries. „Evenimentul a avut loc după unul dintre cei mai importanţi ani pentru relaţiile comerciale dintre România şi Regatul Unit, cele două ţări atingând în 2025 un volum total al comerţului bilateral cu bunuri şi servicii de 10,3 miliarde de lire sterline, un nivel record pentru ultimii ani. Misiunea BRCC este de a acţiona ca un catalizator al acestor evoluţii”, a declarat Robert Uzună.

În board au intrat doi membri noi - Peter Latos, partener şi lider EY-Parthenon pentru România şi Moldova, şi Ovidiu Demetrescu, founding partner al London Brokers şi OCD Capital & Resource -, iar Daniela Necefor, managing partner la Total Business Solutions, a fost cooptată în structura de conducere.

„Relaţia economică dintre Regatul Unit şi România continuă să demonstreze rezilienţă şi o creştere constantă, chiar şi într-un context internaţional complex. Schimburile comerciale, investiţiile şi colaborarea dintre mediile de afaceri din cele două ţări se dezvoltă în ambele direcţii, reflectând nu doar fundamente economice solide, ci şi un parteneriat strategic tot mai puternic”, a declarat Giles Portman, ambasadorul Regatului Unit în România şi preşedinte de onoare al BRCC.

FMI vede economia României accelerând de la o creştere modestă de 0,7% în 2026 la 2,5% în 2027 şi apoi la circa 3% pe an până la finalul deceniului, cu un PIB nominal care urmează să treacă de 500 de miliarde de dolari în 2027 - România fiind deja a 39-a economie a lumii, în urcare de pe locul 43 în 2024.