China a cheltuit un nivel record de 158,8 mld. dolari pentru importurile a peste 1.000 de tone de aur în primele opt luni ale anului, pe măsură ce banca centrală şi investitorii locali caută alternative la activele tradiţionale într-un context dominat de tensiuni geopolitice, criza prelungită a pieţei imobiliare şi randamentele reduse oferite de investiţiile interne, informează Financial Times.

Ritmul achiziţiilor a accelerat puternic faţă de anul trecut, când China a importat 886 de tone de aur în valoare de 96,5 mld. dolari pe întregul an. În paralel, China rămâne şi cel mai mare producător mondial, cu 384 de tone extrase anul trecut.

Mişcarea face parte dintr-o diversificare mai amplă a activelor chineze. Deţinerile Chinei de titluri de stat americane au coborât la 618 mld. dolari în iulie, cel mai redus nivel din august 2008.

Alternativele interne sunt puţin atractive. Piaţa imobiliară traversează o criză începută în 2021, indicele CSI 300 este cu peste 20% sub maximul atins în acel an, iar randamentele obligaţiunilor guvernamentale chineze se află aproape de minime istorice.

Goldman Sachs estimează, în acelaşi timp, că achiziţiile reale ale Băncii Populare a Chinei sunt mai mari decât cele raportate oficial.

Analiştii băncii estimează că instituţia a cumpărat aproximativ 35 de tone numai în iulie, faţă de cele 20 de tone declarate.

Pentru piaţa globală, dimensiunea cererii chineze devine tot mai importantă. Investitorii şi banca centrală tratează aurul drept un activ fără risc de contraparte şi un instrument de conservare a averii într-o perioadă în care incertitudinile economice şi geopolitice rămân ridicate.