Anual, în 21 septembrie este marcată Ziua Internaţională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, o zi de conştientizare cu privire la afectele acestei boli în rândul populaţiei, potrivit INSP.

Cele mai marcante sunt cazurile în care bătrâni care pot fi părinţii sau bunicii noştri rătăcesc dezorientaţi în oraş noaptea târziu, pe frig, îmbrăcaţi în haine mult prea subţiri sau fără încălţăminte în picioare, în timp ce apropiaţii lor încearcă din răsputeri să-i găsească. Dacă îi oprim pe stradă şi îi întrebăm, cu greu îşi amintesc unde locuiesc sau cum să ajungă acolo. Acesta este doar un exemplu al efectelor bolii Alzheimer.

Alzheimer este o afecţiune progresivă care afectează neuronii din creier. Persoanele cu această boală ajung să-şi piardă memoria, iar gândirea, dar şi comportamentul le sunt afectate. Este cea mai răspândită formă de demenţă, afectând până la 70% din totalul cazurilor. La nivelul întregii Europe, peste 12 milioane de oameni trăiesc cu această boală.

Potrivit INSP, anul trecut, 12.173 de români s-au îmbolnăvit cu această boală. Numărul este dublu faţă de cazurile raportate în 2024.

Cu toate acestea, numărul real de cazuri este, probabil, mult mai mare, pentru că multe dintre cazuri sunt diagnosticate abia în stadii terminale sau rămân, chiar, nediagnosticate.

Femeile au un mai mare risc de îmbolăvire cu Alzheimer, în comparaţie cu bărbaţii, atât dacă locuiesc la ţară, cât şi la oraş.

Prevalenţa îmbolnăvirii cu această boală va avea o creştere accelerată, ajungând, de la peste 341.000 de cazuri anuale în 2019, la peste 577.000 de cazuri anuale în 2050, potrivit estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation.

În prezent, boala Alzheimer este a 5-a cauză principală de deces prin boli netransmisibile din lume, iar până în anul 2040 ar putea deveni chiar a 3-a cauză de deces la nivel global.

Contrar credinţei populare, apariţia bolii nu este specifică îmbătrânirii normale. Totuşi, îmbătrânirea este cel mai cunoscut factor de risc. Majoritatea bolnavilor de Alzheimer au peste 65 de ani.

Cel mai mare risc de Alzheimer sunt cei care au părinţi sau fraţi în familie bolnavi cu această boală, dar şi persoanele care suferă de sindrom Down.

Alţi factori de risc sunt: traumatismele craniene, insomnia, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, dar şi nivelurile ridicate de colesterol.

Cei care se îmbolnăvesc de această boală, îşi pierd, la început, memoria pe termen scurt. Sunt dezorientaţi, pierd obiectele.

Aceştia pot considera că problemele zilnice sunt prea complexe, le este dificil să se gândească la ce să spună şi au dificultăţi de comunicare.

Pe măsură ce boala avansează, starea se agravează, afectând tot mai mult activităţile de zi cu zi. În stadiile avansate, bolnavii de Alzheimer, au dificultăţi la mers, nu mai pot să stea nici în şezut şi au dificultăţi de înghiţire.

„Dacă observaţi probleme de memorie sau alte dificultăţi legate de gândire, adresaţi-vă unui medic sau altui profesionist din domeniul sănătăţii”, transmite INSP, îndemnând totodată cetăţenii care au părinţi sau apropiaţi vârstnici, să se adreseze medicului de familie dacă observă aceste semne.

Tratamentele şi controalele sunt gratuite pentru asiguraţi, fiind decontate prin CNAS, dar există şi centre specializate unde cetăţenii pot fi testaţi şi diagnosticaţi timpuriu şi li se poate oferi o schemă de tratament. Ar fi indicat un consult preventiv după vârsta de 55 de ani, chiar şi în absenţa simptomelor.

Un stil de viaţă sănătos, atât pentru corp, cât şi pentru creier, poate preveni sau scădea riscul de îmbolnăvire cu Alzheimer.

INSP recomandă un program de somn regulat. Este bine să avem şi o dietă echilibrată şi să mâncăm în special legume, cereale integrale, peşte şi ulei de măsline. Este indicată şi renunţarea la alcool şi fumat.

Implicarea socială este importantă pentru menţinerea unui psihic sănătos. Utile sunt şi exerciţiile fizice de coordonare şi menţinere a echilibrului, dar şi stimularea mentală prin învăţarea de lucruri noi şi chiar jocurile de strategie.

Experţii în sănătate recomandă, de asemenea, reducerea stresului.