Ce spune OCDE, clubul democraţiilor bogate, despre datoria publică a României: datoria ţării a crescut de la 12% în 2007 la 49% în 2023. Care sunt cele trei scenarii OCDE pentru viitor

Autor: Răzvan Botea Postat la 15 martie 2024 89 afişări

Ce spune OCDE, clubul democraţiilor bogate, despre datoria publică a României: datoria ţării a crescut de la 12% în 2007 la 49% în 2023. Care sunt cele trei scenarii OCDE pentru viitor

Organizaţia pentru Cooperare şi  Dezvoltare Economică (OCDE) a dedicat un subcapitol ţinerii sub control a datoriei publice în România, în cel mai recent raport al organizaţiei asupra convergenţei României la OCDE.

România a intrat în procesul de aderare la OCDE şi, la fiecare doi ani, organizaţia emite un raport de ţară unde analizează principalele aspecte economice şi sociale ale ţării şi dă recomandări privind politicile economie ale României.

Conform organizaţiei, primul pas pentru a nu scăpa datoria de sub control este creşterea veniturilor mai rapid decât a cheltuielilor.

Ce spune OECD în subcapitolul dedicat datoriei publice a României:

La fel ca în multe alte ţări, datoria publică a României s-a umflat în urma crizelor financiare şi economice majore din ultimii 15 ani - criza financiară, criza din zona euro, pandemia COVID-19. Ca procent din PIB, datoria brută a guvernului (definiţia Maastricht) a crescut de la 11,9% în 2007 la 47,2% în 2022.

Deficitele persistente de venituri au necesitat împrumuturi semnificative pentru a susţine chiar şi niveluri scăzute ale cheltuielilor publice. Presiunile asupra finanţelor publice ale României vor creşte odată cu îmbătrânirea accelerată a populaţiei în următorul deceniu. Schimbările demografice vor determina o creştere a cheltuielilor publice cu pensiile, sănătatea şi îngrijirea pe termen lung, exact în momentul în care scăderea numărului de angajaţi va afecta veniturile din impozite pe venit.

În astfel de circumstanţe, datoria publică a ţării ar putea deveni rapid imposibil de administrat,  în baza politicilor curente. O preocupare specială este că România s-ar putea să nu se poată baza pe dobânzi scăzute şi creştere rapidă a PIB-ului, care au reprezentat o forţă de stabilizare pentru datoria publică în ultimii ani. Lăsate să evolueze necontrolat, obligaţiile financiare guvernamentale în creştere ar putea perturba stabilitatea macroeconomică necesară pentru a susţine creşterea nivelurilor de trai sau ar putea necesita corecţii fiscale dureroase.

Proiecţiile pe termen lung ale OCDE subliniază riscurile la care se expune România dacă nu reuşeşte să corecteze dezechilibrele fiscale curente. Scenariile estimate cu modelul pe termen lung recunosc că, pe măsură ce productivitatea României se apropie de rezultatele din ţările cu venituri mai mari, creşterea economică va încetini.

Reforma fiscală poate evita materializarea scenariilor adverse ale datoriei. Reformele legislative referitoare la pensiile publice ar trebui să încurajeze o ataşare mai puternică la piaţa muncii şi să reducă costurile fiscale legate de îmbătrânirea pe termen lung. În scenariul "Reformă a cheltuielilor", politicile care leagă vârsta legală de pensionare de îmbunătăţirile în speranţa de viaţă reduc deficitul fiscal cu 1 punct procentual din PIB pe termen lung. Reformele suplimentare pentru extinderea bazei TVA şi a bazei impozitului pe venit ("Reforme fiscale şi de cheltuieli") ar putea reduce şi mai mult deficitele bugetare, la 2% din PIB. În baza presupunerilor scenariilor referitoare la dobânzi mai ridicate şi la o creştere mai scăzută, această poziţie bugetară este compatibilă cu stabilizarea datoriei publice brute a României la 48% din PIB, aproape de nivelul din 2022. România are mai mult spaţiu decât multe ţări OCDE pentru a-şi extinde bazele de impozitare şi a-şi creşte colectările de venituri, care sunt reduse în raport cu venitul naţional.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.