Majorarea în galop a datoriei publice, concomitent cu creşterea dobânzilor la care se împrumută statul, a dus la o creştere a cheltuielilor cu dobânzile de 15,5 mld. de lei în primele 10 luni din 2021, deja un record şi aproape cât au fost cheltuielile cu dobânzile în anii 2010 şi 2011 cumulat, arată datele publice agregate de ZF.

Rostogolirea datoriei vechi este greoaie. Datoria publică a ajuns la aproape 550 de mld. de lei la august 2021, cele mai recente date publicate de Finanţe, deşi suntem în decembrie. Nivelul de 45% din PIB, considerat altădată o linie roşie de economişti pentru datoria publică a unei economii cum este cea a României, a fost depăşit.

„Cred că astăzi am depăşit 50% din PIB. Sunt foarte multe linii roşii sau linii de atenţionare. Dacă o ţii din împrumut în împrumut ajungi cu dobânzile în creştere. Cu siguranţă vedem de la an la an cheltuielile cu dobânzile în creştere din cauza creşterii datoriei publice”, spune, pentru ZF, Adrian Benţa, consultant fiscal.

Cheltuiala statului cu dobânzile a ajuns de la 8,8 mld. de lei în 2011, la 12,9 mld. lei în 2018 şi la 14,5 mld. lei în 2020, anul în care datoria publică a sărit de la 35% din PIB la mai bine de 45% din PIB. În 2021 la 10 luni deja guvernul a plătit pe dobânzi 15,5 mld. lei, cu 11% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Potrivit deficitului bugetar programat, de peste 83 mld. lei, Finanţele se mai împrumută, în ultimele două luni din an, cu peste 35 de miliarde de lei.

Ideal ar fi, dacă creşte datoria publică şi implicit dobânzile, să se vadă şi o creştere a cheltuielilor de investiţii din bugetul de stat, pentru că finanţarea nevoilor curente nu aduce niciun beneficiu pe termen lung, pe când investiţiile aduc creştere economică şi venituri mai mari bugetului de stat în viitor. Cheltuielile de la bugetul de stat cu investiţiile au scăzut însă. În primele 10 luni din an cheltuielile de capital, investiţiile din buget, au scăzut cu 10%, iar octombrie la octombrie au scăzut cu 30%.

„Ca să se menţină cât de cât deficitul bugetar. Probabil că şi din cauza acestei instabilităţi politice nu s-au mai făcut plăţi”, este de părere Adrian Benţa.

Finanţele însă, în nota care însoţeşte execuţia bugetară la 10 luni, se laudă cu o creştere a investiţiilor: „Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,19 mld. lei, în creştere cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 35,47 mld lei.”

Creşterea deficitului şi datoriei publice ar fi o creştere cât de cât sănătoasă dacă banii s-ar duce în investiţii pentru dezvoltare, este de părere Adrian Benţa. Cât timp investiţiile din bugetul de stat au scăzut puternic faţă de 2020, iar cheltuielile per ansamblu au crescut, este limpede că cei mai mulţi bani care se adaugă datoriei publice nu se duc în investiţii pentru dezvoltare.

„Ideea este ce faci cu datoria. Dacă nu îi pui în dezvoltare şi îi duci în consum, prin consum practic exporţi bugetul, pentru că România are un deficit comercial important.”

Din ultimii 10 ani, ca pondere în PIB statul a cheltuit cel mai mult cu investiţiile în 2011, când 22,7 mld. de lei, cheltuieli de capital, au însemnat 4,1% din PIB. În cifre absolute, cele mai mari cheltuieli cu investiţiile de la bugetul de stat au fost în 2020 – 33,2 mld. lei, adică 3,2% din PIB. În primele 10 luni din 2021, cu cheltuieli de la bugetul de stat pentru investiţii de 19,6 mld. lei (1,7%) din PIB, Finanţele se îndreaptă către un record negativ al ultimilor cinci ani la acest capitol.