Autorităţile sanitare internaţionale urmăresc situaţia din regiunea Irkutsk, în Siberia, după moartea unei cercetătoare de 28 de ani care lucra la un institut specializat în studierea ciumei, în timp ce presa relatează despre un posibil al doilea deces, neconfirmat deocamdată. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut explicaţii Moscovei, în timp ce autorităţile ruse insistă că nu a fost identificat niciun caz de ciumă şi că nu există dovezi privind apariţia unui focar, informează Y Net News.b

Alarma a început după ce Darya Shipilova, în vârstă de 28 de ani, angajată a Institutului de Cercetare Anti-Ciumă din Irkutsk pentru Siberia şi Orientul Îndepărtat, a fost internată pe 29 septembrie cu o formă severă de pneumonie şi a murit pe 2 octombrie. Presa rusă şi publicaţii independente au relatat că aceasta ar fi putut intra în contact cu Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma, unele informaţii susţinând că un recipient cu bacterii vii s-ar fi spart accidental în laborator. Autorităţile nu au confirmat această versiune.

Presa rusă a relatat ulterior despre moartea unei a doua persoane într-un spital din regiunea Irkutsk, presupusă a fi infectată cu ciumă. Informaţia nu a fost confirmată independent, iar autorităţile nu au prezentat rezultate de laborator care să lege vreunul dintre cele două decese de boală.

Aproape 200 de persoane care au intrat în contact cu Shipilova ar fi fost plasate sub supraveghere medicală, iar zeci de angajaţi ai institutului au fost izolaţi. Autorităţile susţin că persoanele testate pentru ciumă pneumonică au avut rezultate negative.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut Rusiei informaţii suplimentare despre decesul cercetătoarei, agentul patogen suspectat şi măsurile sanitare luate. Incertitudinea a fost amplificată de dispariţia unor articole din presa rusă despre posibilul incident. Kremlinul şi autoritatea sanitară Rospotrebnadzor resping însă informaţiile privind existenţa unui focar şi cer populaţiei să se bazeze exclusiv pe comunicările oficiale.

Ciuma pneumonică este cea mai agresivă dintre cele trei forme principale ale bolii şi afectează plămânii. Spre deosebire de ciuma bubonică, ea se poate transmite de la om la om prin picături respiratorii, de regulă în urma unui contact apropiat. Potrivit unei analize medicale publicate de BBC, perioada de incubaţie poate fi de numai 24 de ore, iar fără diagnostic şi tratament rapid boala este aproape întotdeauna fatală. Există însă o diferenţă fundamentală faţă de epidemiile istorice: ciuma poate fi tratată eficient cu antibiotice dacă este identificată suficient de devreme.

Bacteria Yersinia pestis nu a dispărut şi continuă să existe în rezervoare animale din mai multe regiuni ale lumii. La nivel global sunt înregistrate anual cazuri sporadice de ciumă, însă sistemele moderne de supraveghere, izolarea contacţilor şi antibioticele limitează semnificativ riscul unor epidemii extinse. În cazul incidentului din Siberia, întrebarea esenţială rămâne deocamdată fără răspuns: dacă cele două decese au într-adevăr vreo legătură cu bacteria studiată în laborator.