Cât vor dura scumpirile? Vor mai da preţurile înapoi? Nimeni nu are un răspuns sigur, dar toate semnele spun că inflaţia ridicată va persista câţiva ani

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 20 iunie 2022 96 afişări

Inflaţia anualizată din Ungaria a trecut abia în mai de 10%, deşi pe la începutul valului de scumpiri care mătură Occidentul a fost cea mai puternică din Europa.

Cât vor dura scumpirile? Vor mai da preţurile înapoi? Nimeni nu are un răspuns sigur, dar toate semnele spun că inflaţia ridicată va persista câţiva ani

Inflaţia anualizată din Ungaria a trecut abia în mai de 10%, deşi pe la începutul valului de scumpiri care mătură Occidentul a fost cea mai puternică din Europa. Însă şi la acest nivel, la ca­re a ajuns cu toate că gu­vernul a îngheţat unele preţuri, de­păşeşte cele mai pesimis­te prognoze, semn că presiuni mari încă se acumu­lează, unele având cauze care nu pot fi ţinute sub control. De aceea, a găsi punctul de vârf al in­fla­ţiei necesită o doză bună de noroc şi intuiţie.

Analiştii de la ING cred că în Ungaria inflaţia nu va depăşi 12% şi vârful va fi atins în septembrie, după care va urma o scădere lentă şi graduală sub impactul penurilor de forţă de muncă şi creşterilor salariale reale pozitive. Cu alte cuvinte, scumpirile vor încetini. Acest lucru nu înseamnă că preţurile se vor retrage.

Pentru Polonia, cea mai mare economie est-europeană, analiştii văd vârful de inflaţie la 15-20%, acesta urmând să fie atins în ultimele trei luni ale acestui an. Marja arată cât de greu încercate sunt modelele de calcul al indicelui de inflaţie în vremuri nesigure precum cele din prezent, cu penurii de tot felul, un război care scumpeşte energia şi alimentele şi fe­nomene meteo extreme.

O analiză a Institutului Economic Polonez (IEP), un think-tank, vede vârful de inflaţie la 15,8%, luna în care acesta va fi atins fiind august. Analiştii spun că scum­pirile se vor domoli, dar nu se vor opri timp de trei ani, in­flaţia depă­şind în această perioadă ţinta de 2,5% a băncii centrale, scrie The First News. Anul acesta, inflaţia medie va fi de 13,2%, în 2023 de 8,6%, iar în 2024 de 4,5%. Aceasta înseamnă pre­ţuri mai mari de la un an la altul.

Inflaţia nu reprezintă acelaşi lucru de la o ţară a alta. Spre exemplu, infla­ţia din China este uimitor de mică în comparaţie cu ce se întâmplă în restul lumii deoarece acolo indicatorul este calculat după altă formulă. Bunurile şi serviciile au altă pondere în coşul de inflaţie a preţurilor de consum.

În Polonia, economiştii de la IEP spun că nivelul ridicat al inflaţiei se datorează mai ales (în proporţie de 66%) creşterii preţurilor ali­mentelor şi energiei. Referindu-se la mân­care, analiştii au avertizat că scumpirile vor depăşi 10% în 2022 şi 2023. Inflaţia poloneză a fost de aproape 14% în mai, deşi guvernul a aplicat două scuturi antiinflaţie prin care încearcă să protejeze puterea de cumpărare a populaţiei mai ales cu reduceri de taxe pe consum.

Banca centrală poloneză, ca toate ce­lelalte bănci est-europene, acţionează şi ea contra inflaţiei cu majorări de dobânzi. Un efect al acestui tratament este încetinirea eco­nomiei, iar acest lucru se va vedea în înceti­nirea scumpirilor. În mai, preţurile energiei s-au majorat cu 31%, iar cele ale carburanţilor cu 35%. Analiştii de la ING vorbesc de posi­bilitatea ca rata de dobândă de politică mo­netară să depăşească 10%, dar acesta nu este scenariul lor de bază.

În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, inflaţia a trecut în mai de 14%, însemnând că indicatorul se apropie acum de 16%. Unii specialişti văd vârful la 17% (propabil în iulie). Între timp, la conducerea băncii centrale cehe au fost făcute schimbări, nou-veniţii, printre care şi guvernatorul, fiind adepţii dobânzilor mai mici. De aceea,  cehii ar trebui să se pregătească de reduceri de dobânzi după ce inflaţia începe să dea înapoi. În zona euro şi în SUA, inflaţia a depăşit 8% în luna mai. Compoziţia indicatorului, este, însă, diferită. În Europa, scumpirile reflectă în cea mai mare parte energia mai scumpă, contribuţia bunurilor şi serviciilor fiind mai modestă, explică Bloomberg. De aceea, experţii de la Bloomberg Economics văd vârful de inflaţie pentru zona euro aproape de nivelul actual şi retragerea indicatorului în 2023. Însă scumpirile vor fi şi anul viitor mai mari decât ţinta BCE de 2%. Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire spune că zona euro este „în mijlocul unui vârf de inflaţie“ care va dura până cel puţin la sfârşitul acestui an. Dar nimic nu este sigur. Multe depind de cât de bine vor reuşi europenii să se protejeze de energia folosită ca armă geopolitică de către Moscova. Dar şi de cât de mult va mai perturba lanţurile de aprovizionare globale politica Beijingului de toleranţă zero faţă de COVID-19. Secretarul Trezoreriei SUA Janet Yellen le-a spus americanilor că anul acesta va fi unul al „preţurilor inacceptabil de ridicate“. Rezerva federală americane, banca centrală a SUA, a început mai devreme decât BCE războiul contra scumpirilor, aplicând luna aceasta o majorare de dobândă deosebit de mare. BCE, cel mai probabil, va începe mult mai modest, luna viitoare.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
inflatie,
scumpiri,
preturi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.