Cât au mai crescut dobânzile la depozitele noi în lei şi la credite şi cât au scăzut marjele?

Postat la 07 septembrie 2022 99 afişări

Dobânda medie la depozitele noi ale populaţiei în lei a depăşit în luna iulie 5,5%, ajun­gând la cel mai ridicat ni­vel din ultimul deceniu, în timp ce dobânda medie la creditele retail în lei a urcat spre 8,1%, maximul ultimilor trei ani.

Cât au mai crescut dobânzile la depozitele noi în lei şi la credite şi cât au scăzut marjele?

Dobânda medie la creditele de consum în lei a ajuns în iulie la 11,74%, de la 10,84% în iunie, după ce în primele cinci luni din 2022 şi la finele lui 2021 era sub 10% La creditele ipotecare în lei dobânda medie a urcat în iulie la 5,5%, după ce până la finalul primului semestru din 2022 era sub 5%, iar în decembrie 2021 coborâse la 4% În ultimele luni, banca centrală a încercat să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozitele populaţiei şi firmelor, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară.

Dobânda medie la depozitele noi ale populaţiei în lei a depăşit în luna iulie 5,5%, ajun­gând la cel mai ridicat ni­vel din ultimul deceniu, în timp ce dobânda medie la creditele retail în lei a urcat spre 8,1%, maximul ultimilor trei ani.

Niveluri mai ridicate ale dobânzii medii la depozitele noi retail în lei au fost înregistrate la începutul anului 2013, în timp ce la credite dobânzile urcaseră prin 2019 spre valori mai mari decât cele din prezent, de peste 8%.

Analizând situaţia pe scadenţe, se observă că în timp ce dobânda medie la depozitele retail cu maturitatea mai mică sau egală cu 1 an era în iulie de 5,5%, în cazul depozitelor noi cu scadenţa între 1 an şi 2 ani, dobânda medie s-a apropiat de 6,5%.

Cursa majorării dobânzilor la depozite s-a accentuat în lunile de vară, în condiţiile în care inflaţia a trecut de 15%, iar BNR a controlat ferm lichiditatea din sistem, băncile ajungând să majoreze chiar lunar dobânzile bonificate pentru a atrage depozitele românilor. În ultimele luni, banca centrală a încercat să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozitele populaţiei şi firmelor, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară. Banca Transilvania trecuse în iulie de pragul de 6%, oferind o dobândă la depozite de până la 7%. BCR a venit cu o ofertă promoţională în care dobânda ajungea la 5,8%. Iar BRD s-a dus cu dobânzile spre 7% în unele cazuri.

Astfel, pe partea de economisire, chiar dacă dobânda medie pe retail era în iulie de doar 5,53%, băncile mari au ajuns să bonifice în dobânzi la depozitele populaţiei în lei de 6% sau chiar 7% pe scadenţe de peste 1 an, faţă de acum trei-patru luni, când ofereau până la 3%.

Pe segmentul creditării, pe categorii de credite retail, se observă că dobânda medie la creditele de consum în lei a ajuns în iulie la 11,74%, de la 10,84% în iunie, după ce în primele cinci luni din acest an şi la finele lui 2021 era sub 10%.

La creditele ipotecare în lei dobânda medie a urcat în iulie la 5,5%, după ce până la finalul primului semestru din acest an era sub 5%, iar în decembrie 2021 coborâse la 4%.

Băncile de pe piaţa locală au înregistrat pe parcursul primelor şapte luni din 2022 pe segmentul populaţiei marje de câştig - diferenţe dintre dobânda activă la creditele noi în lei şi dobânda pasivă la depozitele noi în lei mai scăzute decât în 2021 - cuprinse între 2,5 şi 5,2 pncte procentuale (pp), cel mai scăzut nivel, de 2,56 pp fiind în iulie.

Niveluri mai mici ale marjei de câştig a băncilor au mai fost înregistrate în a doua parte a anului 2008 şi prima parte a anului 2009, când semnele crizei financiare anterioare începuseră să-şi facă simţite prezenţa pe piaţa locală.

Explozia inflaţiei peste 15% în luna iunie 2022 a dus la continuarea majorării dobânzii de politică monetară, dar şi a dobânzilor din piaţa interbancară, şi ulterior a dobânzilor la credite şi la depozite. BNR a majorat dobânda-cheie de mai multe ori, ajungând în iulie la 4,75% şi în august la 5,5%, şi vor mai urma alte creşteri având în vedere creşterea preţurilor de consum.

În anii anteriori, pe măsură ce BNR înăsprea politica monetară şi majora dobânda-cheie, băncile se grăbeau să crească dobânzile la credite, în timp ce ratele la depozite erau majorate mai lent. Potrivit unui studiu recent al BNR băncile tind să practice marje de dobândă mai ridicate în sistemele financiare subdezvoltate, în timp ce un astfel de comportament nu se observă şi în cazul economiilor dezvoltate.

Privind retrospectiv, pe parcursul anului 2021, dobânzile medii la creditele noi retail în lei au marcat un vârf de 7,38% în februarie, şi au scăzut ulterior, coborând la finalul anului spre 6%. Băncile acordau populaţiei în decembrie 2021 credite noi în lei cu o rată medie anuală a dobânzii de 6,02%, minimul din 2021, şi cu 0,65 puncte sub nivelul de la sfârşitul anului 2020.

În cazul depozitelor noi pentru populaţie în lei, rata medie anuală a dobânzii a fost în luna decembrie 2021 de 1,41%, al doilea cel mai ridicat nivel de anul trecut, după cel din ianuarie, de 1,43%. Cel mai scăzut nivel al dobânzii la depozitele noi retail în lei din 2021, de 1,09%, a fost înregistrat în aprilie. Dobânda la depozitele retail noi în lei a încheiat anul 2021 sub nivelul din decembrie 2020.

Pe parcursul anului 2021 pe segmentul populaţiei marjele de câştig au fost între 4,61 şi 6,14 puncte procentuale, conform statisticilor BNR.

Luna decembrie 2021 a adus o scădere a marjei de câştig retail până la 4,61 puncte procentuale, cel mai mic nivel al marjei din 2021, dar şi minimul ultimilor 8 ani, după ce prima parte a anului adusese niveluri ale marjei de câştig pe componenta retail oscilante, preponderent în intervalul de 5-6 puncte procentuale.

Cel mai mare nivel al marjei din 2021 pe segmentul creditelor şi depozitelor noi retail în lei, de 6,14 puncte procentuale, a fost înregistrat în luna februarie. Iar marja retail din februarie a reprezentat şi cel mai ridicat nivel din ultimii peste doi ani, o valoare mai ridicată, de 6,16 puncte procentuale, fiind în septembrie 2019. Însă şi în ianuarie şi februarie 2020 marjele au avut valori apropiate, de 6,12-6,13 pp.

În ultimii ani, marjele mari dintre dobânzile percepute de bănci la credite şi cele plătite clienţilor pentru depozite au fost o caracteristică a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a arătat şi BNR de mai multe ori.

Bancherii locali au operat în ultimii ani, până în primăvara anului 2019, cu marje de câştig în creştere, apropiate de maximul, de peste 7,5 puncte procentuale, înregistrat în toamna anului 2009, când băncile percepeau o dobândă medie la credite de 17-19%, în timp ce dobânda la depozite era de aproximativ 10-15%. În a doua parte din 2008 şi la începutul lui 2009, marja de câştig a băncilor era de 2-3 puncte, pentru ca ulterior să crească.

Marja mare dintre dobânzile la credite şi cele la depozite a susţinut în ultimii ani câştigurile mari ale instituţiilor de credi, alături de creşterea creditării, avansul veniturilor din comisioane, îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor şi reducerea costurilor de funcţionare ale băncilor.

Sistemul bancar, principalul finanţator al economiei României, a obţinut S1/2022 un profit record de aproape 5 mld. lei, duşă ce în 2021 câştigul a fost de peste 8 mld. lei.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.