Executivii din tehnologie îşi exprimă tot mai des îngrijorarea că în sectorul inteligenţei artificiale se formează o bulă, pe fondul unor evaluări care au luat avânt mult peste nivelul pe care îl justifică veniturile actuale. În ultimele săptămâni, pieţele au început să se confrunte cu ideea că prea mult capital se îndreaptă spre boom-ul AI, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea profiturilor şi nivelul real al cererii.

Dacă până acum avertismentele proveneau în principal din zona financiară, inclusiv de la lideri precum David Solomon (Goldman Sachs) şi Ted Pick (Morgan Stanley), îngrijorările s-au extins şi în rândul fondatorilor şi directorilor companiilor care dezvoltă chiar tehnologia AI. Celebrul investitor Michael Burry, cunoscut pentru pariul „Big Short”, a acuzat în această săptămână marile companii de infrastructură AI – aşa-numiţii „hyperscalers” – că subestimează masiv deprecierea cipurilor, ceea ce ar supraevalua puternic profiturile unor jucători precum Oracle sau Meta.

În interviuri acordate CNBC la Web Summit Lisabona, mai mulţi CEO au recunoscut deschis că situaţia actuală prezintă semne de supraîncălzire. Jarek Kutylowski, CEO-ul DeepL, afirmă că „evaluările sunt exagerate” şi că există indicii clare ale unei bule iminente.

Hovhannes Avoyan, CEO Picsart, spune că multe startupuri AI sunt finanţate la evaluări uriaşe în ciuda faptului că nu generează venituri reale, fiind susţinute mai degrabă de „vibe revenue” decât de performanţe concrete.

Chiar şi David Risher, CEO-ul Lyft, admite că „suntem cu siguranţă într-o bulă financiară”, deşi crede în potenţialul transformator al tehnologiei. El face distincţia între entuziasmul financiar, pe care îl consideră riscant, şi infrastructura tehnologică – centre de date, modele AI tot mai avansate – care, în opinia sa, va continua să aibă un rol esenţial în economie pe termen lung.

În ciuda temerilor, cererea pentru soluţii AI rămâne puternică, iar executivii se aşteaptă ca aceasta să crească în 2026. Totuşi, adoptarea este încă dificilă: companiile sunt interesate, dar întâmpină probleme în integrarea tehnologiilor la scară largă. Kutylowski subliniază că interesul este enorm, dar nu crede că „fiecare organizaţie” va avea în curând implementări mature.

În paralel, investiţiile continuă să explodeze. Un raport recent al Accel arată că până în 2030 capacitatea centrelor de date AI ar putea ajunge la 117 gigawaţi, investiţiile totale necesare în următorii cinci ani fiind estimate la 4 trilioane de dolari. Pentru recuperarea acestei sume ar fi nevoie de aproximativ 3,1 trilioane de dolari în venituri. Nvidia, OpenAI şi alţi giganţi au anunţat deja proiecte de miliarde pentru a extinde infrastructura la nivel global. Accel consideră că trei motoare vor alimenta această creştere: modelele AI tot mai puternice, serviciile AI de nouă generaţie şi „revoluţia agentică” din companii, în care AI va prelua sarcini operaţionale.

Nu toţi sunt însă convinşi că investiţiile masive sunt necesare. Ben Harburg, managing partner la Novo Capital, crede că estimările privind nevoia de energie, chipuri şi centre de date sunt exagerate şi avertizează că şi în infrastructură se poate contura o bulă. Potrivit lui, chiar şi liderii industriei ar recunoaşte în privat că proiecţiile iniţiale au fost prea optimiste.

Pe măsură ce capitalul curge în continuare spre AI, industria se află la intersecţia dintre un potenţial istoric şi un risc financiar tot mai evident. Deşi tehnologia pare pregătită să redefiniească sectoare întregi ale economiei, decalajul dintre promisiune şi monetizare rămâne o vulnerabilitate majoră — iar întrebarea dacă piaţa poate susţine evaluările actuale devine tot mai dificil de ignorat.