Premierul României a susţinut că reforma administraţiei are ca obiectiv principal echilibrarea economiei şi dimensionarea corectă a aparatului administrativ.

„Dacă vrem să echilibrăm, într-adevăr, economia, noi trebuie să ne reducem baza de cheltuieli şi acest pachet de reformă în administraţie propune reducerea acestei baze de cheltuieli”, a spus Bolojan, vineri la Europa FM.

Potrivit premierului, există un consens în coaliţie privind necesitatea acestei reforme, chiar dacă implementarea a fost amânată pentru a permite analizarea suplimentară.

„Suntem într-o coaliţie de patru partide. Vă rog să vă gândiţi că prima dată s-au amânat, pentru că trebuie să calculăm corect cât se reduce din administraţie. (...) Există un acord pe această temă, în aşa fel încât să se calculeze în mod corect numărul de angajaţi din administraţia publică locală”, a declarat Bolojan.

Ilie Bolojan a explicat că stabilirea numărului de angajaţi se va face pe baza unor grile existente la Ministerul Dezvoltării, care ţin cont de numărul de locuitori ai fiecărei comune, oraş sau judeţ.

„Grilele sunt la Ministerul Dezvoltării, nu sunt publice, sunt în funcţie de numărul de locuitori. Şi fiecare primărie va şti la zi, de exemplu, la începutul lunii martie, în funcţie de numărul de locuitori”, adăugând: „Dacă se aplică o reducere de 10% per total în administraţia publică locală din România, din 3.300 de unităţi administrative, 700 nu vor reduce nici un angajat, iar celelalte, deci un număr mult mai mare, vor trebui să reducă angajaţi.

Un angajat, doi angajaţi, trei angajaţi”.

Întrebat care ar fi numărul corect de angajaţi. Şeful Guvernului a explicat: „Numărul corect înseamnă ca dimensionând problemele unei comune, să-ţi calculezi personalul în aşa fel încât să fie suficienţi cât să rezolvi aceste probleme, să oferi nişte servicii de calitate şi să fie şi suportabil din punct de vedere economic”.

Acesta a comentat şi subiectul salariilor din administraţie: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Salariul unui om trebuie să fie unul rezonabil, dar pe care el trebuie să-l dovedească prin ceea ce face în serviciul comunităţii. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administraţie sunt mai mari decât ne putem permite”.

Ilie Bolojan a invocat şi exemplul Consiliului Judeţean Bihor: „Am redus personalul la sub 90 de angajaţi, şi astăzi, în judeţul Bihor. Dacă într-un Consiliu Judeţean din România, cum este Bihor, funcţionăm bine cu sub 90 de angajaţi, înseamnă că şi în celelalte consilii judeţene poate funcţionăm la fel de bine cu 120 de angajaţi, 130, dar nu cu 180, nu cu 200 şi aşa mai departe”.