BNR spune că evoluţia şi şocul adus de COVID-19 sunt atât de puternice încât nu se poate anticipa ce se va întâmpla cu economia. Creşterea foarte mare a deficitului bugetar reprezintă o problemă pentru stabilitatea financiară a României şi de aceea o corecţie a cheltuielilor bugetare este absolut necesară

Autor: Ştefan Stan Postat la 14 iunie 2020 2207 afişări

BNR spune că evoluţia şi şocul adus de COVID-19 sunt atât de puternice încât nu se poate anticipa ce se va întâmpla cu economia. Creşterea foarte mare a deficitului bugetar reprezintă o problemă pentru stabilitatea financiară a României şi de aceea o corecţie a cheltuielilor bugetare este absolut necesară

BNR a publicat vineri după amiază minuta şedinţei de politică monetară a CA din 29 mai, atunci când s-a decis în unanimitate reducerea dobânzii de politică monetară de la 2% la 1,75%. BNR spune că va face totul pentru păstrarea stabilităţii pe piaţa financiară, în condiţiile în care evoluţiile economice sunt greu de anticipat, întrucât şocul adus de COVID-19 este foarte mare. 

”Membri consiliului de administraţie au discutat îndelung conduita actuală şi viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, considerate a genera incertitudini şi riscuri mult sporite la adresa evoluţiei şi stabilităţii macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp. A fost evidenţiată creşterea neobişnuit de amplă consemnată de deficitul bugetar, evoluţie îngrijorătoare inclusiv din perspectiva dificultăţilor şi a costurilor de finanţare, dar şi a impactului potenţial asupra execuţiei bugetare din anii vitori, mai ales în condiţiile calendarului electoral şi ale prevederilor noii legi a pensiei”, se menţionează în minuta Consiliului de Administraţie. 

Consiliul de Administraţie al BNR crede că este nevoie de o corecţie bugetară bine calibrată, concentrată asupra cheltuielilor curente, care să minimizeze efectele adverse asupra redresării economiei şi a potenţialului ei de creştere pe termen mediu, şi care să prevină totodată o agravare a dezechilibrului intern şi a celui extern, au adăugat membri Consiliului de Administraţie. 

O altă incertitudine remarcată de BNR este legată de perspectiva investiţiilor, care sunt anticipate să consemneze un declin masiv în T2, de natură să determine practic integral contracţia economică din 2020, dar să şi afecteze potenţialul viitor al economiei. 

După scăderea inflaţiei consemnată în acest moment, BNR se aşteaptă la o revenire în semestrul doi. 

 

În ceea ce priveşte cursul, BNR menţionează că rata de schimb leu/euro şi-a atenuat fluctuaţiile, sub influenţa relativei ameliorări a sentimentului pieţei financiare internaţionale, dar şi pe fondul condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi a diferenţialului ratei dobânzii. Dacă percepţia de risc asupra economiei şi a pieţei financiare se va schimba, mai ales în condiţiile unei situaţii fiscale proaste, presiunile asupra cursului vor reveni. 

 

 

Mai jos aveţi comunicatul integral: 

În data de 29 mai 2020, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României s-a întrunit într-o şedinţă, la care au fost prezenţi următorii membri: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

Examinând cele mai recente date statistice relevante, membrii Consiliului au convenit că la nivelul principalelor evoluţii macroeconomice au început să se evidenţieze efectele adverse ale pandemiei de coronavirus şi ale măsurilor restrictive aplicate pe plan global şi naţional în scopul limitării extinderii acesteia. S-a arătat că rata anuală a inflaţiei a coborât în aprilie la 2,68 la sută, după ce în martie a rămas constantă la 3,05 la sută, şi că semnificativa ei corecţie descendentă faţă de decembrie 2019 s-a datorat unor efecte de bază dezinflaţioniste, dar mai cu seamă amplului declin al cotaţiei petrolului, ce a antrenat, alături de eliminarea supraaccizei, intrarea puternică în teritoriul negativ a dinamicii preţului combustibililor.

În schimb, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a tins să crească uşor, contrar previziunilor, ajungând la 3,7 la sută în aprilie, de la 3,66 la sută în decembrie 2019. S-a observat că responsabile de această tendinţă sunt evoluţiile de pe segmentul alimentelor procesate, reflectând în bună măsură creşterea puternică a cererii de produse alimentare în perioada premergătoare şi pe parcursul stării de urgenţă instituită începând cu 16 martie 2020, asociată şi cu probabile sincope şi majorări de costuri apărute în lanţurile de producţie şi aprovizionare. În acelaşi timp, scăderea dinamicii preţurilor serviciilor, care a cvasi-compensat ca impact ascensiunea subcomponentei alimentelor, este atribuibilă unor efecte de bază dezinflaţioniste, precum şi suspendării serviciilor de piaţă şi restrângerii drastice a cererii populaţiei în condiţiile măsurilor de distanţare socială, implicând şi o adaptare în consecinţă a metodei statistice de compilare a indicelui preţurilor de consum. S-a apreciat că, dincolo de aceste influenţe, evoluţia inflaţiei de bază continuă să reflecte presiuni inflaţioniste semnificative decurgând din poziţia ciclică a economiei şi din costurile cu forţa de muncă, alături de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt încă înalte sau chiar revizuite recent în sens ascendent în cazul unor categorii de agenţi economici, de natură să alimenteze persistenţa acestei componente a inflaţiei.

Impactul advers al crizei pandemice şi al măsurilor asociate a fost resimţit mai puternic la nivelul activităţii economice şi al pieţei muncii, au arătat membrii Consiliului. Astfel, potrivit datelor preliminare, creşterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, chiar dacă în primele două luni din an a rămas deosebit de robustă; în termeni trimestriali, ea s-a menţinut totuşi în teritoriul pozitiv, evoluţie implicând doar o restrângere uşoară a excedentului semnificativ de cerere agregată. S-a remarcat că o contribuţie negativă consistentă la dinamica PIB a fost adusă probabil de exportul net, în condiţiile în care deficitul balanţei comerciale şi-a reaccelerat considerabil creşterea în trimestrul I, pe fondul unei declin mai pronunţat al exporturilor, în raport cu cel evidenţiat în cazul importurilor de bunuri şi servicii. Drept consecinţă, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor primare şi secundare, context în care gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a accentuat scăderea.

Totodată, s-a observat că oprirea pe scară largă a activităţii în numeroase sectoare economice începând cu a doua parte a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii pandemiei COVID-19, precum şi comprimarea accentuată a cererii de consum, concomitent cu scăderea celei externe, fac probabilă o contracţie severă a economiei româneşti în trimestrul II, implicând o schimbare bruscă a poziţiei ei ciclice, care, de la o valoare substanţial pozitivă este aşteptată să cadă consistent în teritoriul negativ.

Amplitudinea contracţiei este însă dificil de anticipat, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, date fiind incertitudinile extrem de mari legate de evoluţia pandemiei şi a restricţiilor de mobilitate fizică, de natură să afecteze în mod imprevizibil activitatea diferitelor sectoare/ramuri ale economiei, dar şi să provoace modificări majore în comportamentele macroeconomice, mai cu seamă în cel de consum. În evaluările făcute, s-au făcut referiri la caracteristicile declinului suferit de economia românească în contextul crizei financiare globale, precum şi la închiderile bruşte de companii şi activităţi consemnate în actuala conjunctură – mai cu seamă în transporturi, turism, HoReCa, activităţi recreative, industrie şi comerţ –, dar şi la măsurile/programele de sprijinire a firmelor şi populaţiei aplicate pe plan intern, constrânse însă ca dimensiune de spaţiul fiscal existent. S-a insistat asupra implicaţiilor mediului extern, în condiţiile degradării accelerate a evoluţiei şi perspectivei economiei globale şi a celei din zona euro şi UE – cu efecte dezinflaţioniste sau chiar deflaţioniste în anumite ţări –, însoţită de comprimarea semnificativă a comerţului internaţional, inclusiv pe fondul perturbaţiilor majore produse în lanţurile globale de producţie şi distribuţie. În acest context, numeroase bănci centrale din economii avansate şi din cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune, au continuat să relaxeze conduita politicii monetare pe calea abordărilor neconvenţionale sau prin tăieri suplimentare ale ratelor dobânzilor reprezentative.

Membrii Consiliului au semnalat şi incertitudinile deosebit de mari asociate evoluţiilor de pe piaţa muncii, care au cunoscut o deteriorare subită la mijlocul lunii martie, amortizată însă de apelul extins al angajatorilor la şomajul tehnic, stimulat de autorităţi prin pârghii bugetare. Numărul de contracte de muncă încetate a crescut totuşi recent, iar evoluţia s-ar putea accentua începând cu 1 iunie, au avertizat unii membri ai Consiliului, inclusiv în contextul restrângerii sprijinului pentru şomaj tehnic la domenii în care se vor menţine restricţii. S-a conchis că cererea de forţă de muncă va continua probabil să scadă în ansamblul său, pe orizontul scurt de timp, dar în condiţiile unor evoluţii neuniforme, chiar opuse ca sens la nivel inter-sectorial, relevante fiind intenţiile de angajare anunţate în aprilie de companii din industria alimentară, comerţul cu bunuri de strictă necesitate, transportul de mărfuri şi segmentul IT&C. Pe acest fond, este de aşteptat o temperare uşoară a creşterii salariilor în perspectivă apropiată, însoţită însă de menţinerea la un nivel înalt a dinamicii costului salarial unitar din industrie, în contextul pierderilor considerabile de productivitate a muncii.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au observat că acestea s-au ameliorat considerabil în urma deciziilor de politică monetară adoptate în data de 20 martie şi după depăşirea la finele aceleiaşi luni a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19. Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au cunoscut o ajustare descendentă semnificativă în ultima decadă a lunii martie şi au continuat apoi să coboare treptat, iar randamentele titlurilor de stat în lei s-au redus progresiv, în condiţiile volumului sporit de lichiditate injectat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, în contextul unui deficit de lichiditate pe piaţa monetară. Totodată, rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a corectat aproape integral în martie creşterea din primele două luni ale anului curent, în principal pe seama ratei dobânzii împrumuturilor societăţilor nefinanciare, mai strâns corelată cu evoluţia cotaţiilor ROBOR. Creşterea uşoară a IRCC în trimestrul II şi caracteristicile acestui indice, dar şi proiectele de acte normative vizând sectorul bancar aflate actualmente în diferite stadii de legiferare, sporesc însă incertitudinile privind funcţionarea mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul crizei pandemice şi a măsurilor asociate, au concluzionat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a arătat că rata de schimb leu/euro şi-a atenuat fluctuaţiile, sub influenţa relativei ameliorări a sentimentului pieţei financiare internaţionale, dar şi pe fondul condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi al diferenţialului ratei dobânzii. Producerea de schimbări la nivelul acestor parametri sau o înrăutăţire suplimentară a percepţiei asupra riscului asociat economiei şi pieţei financiare locale, antrenată de o potenţială deteriorare mai severă a poziţiei fiscale şi a perspectivei acesteia, ar fi însă de natură să reamplifice presiunile asupra ratei de schimb a leului, au atenţionat mai mulţi membri ai Consiliului, cu implicaţii adverse inclusiv asupra încrederii în moneda naţională, a indicatorilor de vulnerabilitate externă, şi în final asupra costurilor de finanţare şi ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracţie.

S-a remarcat, totodată, că activitatea de creditare şi-a atenuat doar uşor intensitatea în martie, dar a resimţit în aprilie impactul crizei pandemice, creşterea sa încetinind la 5,7 la sută, de la 6,9 la sută în luna anterioară. Ponderea în total credit a componentei în lei s-a redus uşor la finele acestui interval, la 67,1 la sută, de la 67,6 la sută în decembrie 2019. Dinamica masei monetare a crescut însă considerabil în martie şi s-a consolidat apoi pe palierul de două cifre, au sesizat unii membri ai Consiliului, în contextul măririi considerabile a deficitului bugetar, pe seama cheltuielilor destinate protejării sănătăţii publice şi a măsurilor aplicate în scopul limitării extinderii pandemiei.

În discuţiile privind perspectiva evoluţiilor macroeconomice, membrii Consiliului au arătat în repetate rânduri că multiplele necunoscute privind evoluţia pandemiei şi a măsurilor asociate, precum şi natura fără precedent a unui asemenea şoc economic pe plan intern şi la nivel global, generează dificultăţi maxime în procesul de previzionare, ducând la cote extreme incertitudinea ce caracterizează actualul scenariu de prognoză.

S-a observat că în contextul acestui scenariu, pattern-ul anticipat al inflaţiei se modifică în raport cu precedenta proiecţie, mai cu seamă în a doua parte a orizontului prognozei, când se poziţionează vizibil sub nivelurile previzionate anterior. Astfel, după o scădere moderată în trimestrul II, urmată de o creştere uşoară în trimestrul III, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să fluctueze temporar în jurul valorii de 2,8 la sută, pentru ca la mijlocul anului viitor să coboare şi să rămână apoi la punctul central al ţintei, în condiţiile în care precedenta prognoză indica pentru lunile decembrie din 2020 şi 2021 valori de 3 la sută, respectiv de 3,2 la sută.

S-a sesizat că revenirea pe un palier uşor mai ridicat a ratei anuale a inflaţiei în semestrul II 2020 este atribuibilă în totalitate factorilor pe partea ofertei. Acţiunea lor va deveni probabil ceva mai inflaţionistă pe termen scurt decât se previzionase anterior, în condiţiile în care declinul cotaţiei petrolului se anticipează a fi mai mult decât contrabalansat ca impact de scumpirea legumelor/fructelor, dar şi a unor bunuri de consum de strictă necesitate şi a unor produse alimentare procesate, inclusiv pe fondul unor perturbaţii persistente în lanţurile interne şi internaţionale de producţie-distribuţie.

Potrivit opiniilor exprimate de unii membri ai Consiliului, influenţe de acelaşi sens ar putea veni şi din condiţiile meteorologice nefavorabile din primele luni ale anului – de natură a afecta performanţele agriculturii, implicit preţurile unor produse agro-alimentare –, precum şi din comportamentul de stabilire a preţurilor al unor agenţi economici. Totodată, evoluţiile de pe segmentul preţurilor administrate rămân incerte, în contextul liberalizării în perspectivă a pieţei gazelor naturale şi a celei a energiei electrice, dar şi al implicaţiilor potenţiale ale cotaţiilor de pe pieţele de referinţă, în timp ce acurateţea IPC ar putea fi marcată pe termen foarte scurt de dificultăţile de colectare a datelor statistice şi de compilare a acestui indice.

În acelaşi timp, membrii Consiliului au remarcat că presiunile factorilor fundamentali sunt aşteptate să devină pregnant dezinflaţioniste doar în 2021, perspectiva având ca premise şi explicaţii: i) manifestarea cu un anumit decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată - anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020 şi să se corecteze parţial în intervalul următor; ii) probabila creştere a dinamicii costurilor unitare salariale în 2020, pe fondul unor pierderi mari de productivitate, şi iii) eventuala persistenţă în viitorul apropiat a schimbărilor în structura cererii de consum survenite în contextul pandemiei şi al distanţării sociale, de natură să creeze dezechilibre temporare între cererea şi oferta unor bunuri de consum, în particular în cazul alimentelor. Au fost semnalate însă şi efectele de bază dezinflaţioniste semnificative ce vor fi resimţite la nivelul inflaţiei de bază în trimestrele II 2020 şi I 2021, asociate introducerii taxei din telecomunicaţii, respectiv scumpirii cărnii de porc şi majorării cotaţiilor altor materii prime agroalimentare.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este aşteptată să se menţină peste valoarea de 3 la sută în cursul acestui an, chiar şi după o scădere evidentă în trimestrul II, dar să coboare în prima jumătate a anului viitor şi să fluctueze apoi foarte uşor în jurul valorii de 2,2 la sută, faţă de nivelul de 3,4 la sută indicat pentru finele orizontului prognozei de precedenta proiecţie. Incertitudinile privind dimensiunea şi profilul poziţiei ciclice a economiei, dar şi reacţia potenţială a preţurilor de consum faţă de acestea sunt însă neobişnuit de mari, au arătat membrii Consiliului.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice, s-a observat că în contextul scenariului actual economia românească este aşteptată să sufere o contracţie semnificativă în anul curent, succedată de o redresare moderată în 2021, în condiţiile în care declinul economic sever din trimestrul II 2020 va fi recuperat probabil parţial în intervalul următor şi ceva mai gradual ulterior, pe fondul relaxării treptate a măsurilor restrictive asociate crizei pandemice. Perspectiva, relativ sincronizată cu cea anticipată pentru zona euro/UE, implică o turnură majoră în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce a ajuns la un maxim al actualului ciclu economic la finele lui 2019, este aşteptat să coboare consistent în teritoriul negativ în trimestrul II 2020, dar să se închidă apoi progresiv până în 2022.

Viteza redresării în perspectivă apropiată a economiei şi a componentelor majore ale cererii agregate este însă foarte dificil de anticipat, au convenit membrii Consiliului, depinzând de restricţiile de mobilitate şi de caracteristicile eliminării lor, implicit de evoluţia pandemiei, care s-ar putea chiar reacutiza pe orizontul scurt de timp. În corelaţie cu acestea, determinantă pentru refacerea consumului privat este dinamica venitului disponibil real, dependentă la rândul ei de condiţiile de pe piaţa muncii, dar şi de costul datoriei bancare a populaţiei şi de evoluţia inflaţiei. Esenţială este şi încrederea consumatorilor, care ar putea fi afectată pe termen scurt de temerile populaţiei legate de pandemie – în absenţa unui vaccin/tratament eficace –, dar şi de cele privind viitorul locurilor de muncă şi al veniturilor proprii, de natură să accentueze înclinaţia spre economisire şi să conserve schimbările survenite recent în structura consumului.

Incertitudini foarte mari caracterizează şi perspectiva investiţiilor, au apreciat membrii Consiliului, care sunt anticipate să consemneze un declin masiv în trimestrul II, de natură să determine practic integral contracţia economică din 2020, dar să şi afecteze potenţialul viitor al economiei. S-a precizat că redresarea lor începând cu semestrul II al acestui an – conform aşteptărilor –, este condiţionată de evoluţia cererii de consum şi a celei externe, precum şi de încrederea investitorilor şi de viteza de recuperare a ţărilor de origine a investiţiilor străine, dar şi de situaţia veniturilor/profiturilor firmelor şi de accesul acestora la finanţare în condiţii de costuri rezonabile, dependente şi de prima de risc. S-a considerat că în contextul spaţiului fiscal foarte restrâns, o contribuţie importantă la susţinerea relansării investiţiilor şi a economiei în ansamblu o va avea pachetul UE de redresare din criza COVID-19, alături de îmbunătăţirea probabilă a absorbţiei fondurilor europene, pe fondul măsurilor de flexibilizare a utilizării lor recent adoptate la nivel european. Influenţe pozitive sunt aşteptate şi din programul IMM Invest care beneficiază de garanţia statului, precum şi din măsurile adoptate de banca centrală vizând flexibilizarea cadrului de reglementare prudenţială aplicabil instituţiilor de credit.

Membrii Consiliului au discutat îndelung conduita actuală şi viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, considerate a genera incertitudini şi riscuri mult sporite la adresa evoluţiilor şi stabilităţii macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp. A fost evidenţiată creşterea neobişnuit de amplă consemnată de deficitul bugetar în lunile recente, sub impactul crizei pandemice şi al măsurilor asociate, evoluţie îngrijorătoare inclusiv din perspectiva dificultăţilor şi costurilor de finanţare, dar şi a impactului potenţial asupra execuţiei bugetare din anii viitori, mai ales în contextul calendarului electoral şi al prevederilor noii legi a pensiilor. A fost reliefată însă şi cerinţa iniţierii unei consolidări fiscale în perspectivă apropiată, în condiţiile procedurii de deficit excesiv declanşată de Comisia Europeană, ce rămâne în vigoare chiar şi în contextul suspendării temporare a Pactului de Stabilitate şi Creştere. S-a argumentat din nou în favoarea unei corecţii bugetare bine calibrate, concentrată asupra cheltuielilor curente, care să minimizeze efectele adverse asupra redresării economiei şi a potenţialului ei de creştere pe termen mediu, şi care să prevină totodată o agravare a dezechilibrului intern şi a celui extern.

Deosebit de preocupantă a fost considerată şi perspectiva continuării deteriorării deficitului de cont curent în anul curent, ca pondere în PIB, succedată doar de o probabilă ameliorare marginală în 2021. S-a observat că exportul net este aşteptat să-şi reducă totuşi considerabil impactul contracţionist asupra economiei în 2020 – în condiţiile scăderii consistente a diferenţialului dintre dinamica absorbţiei interne şi cea a economiilor principalilor parteneri comerciali, dar şi pe fondul unei pierderi de competitivitate prin preţ a economiei –, fiind subliniate însă şi incertitudinile şi riscurile tot mai mari ce decurg din contracţia economiei zonei euro şi a celei globale, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus.

Având în vedere inclusiv pachetul de măsuri adoptat în luna martie, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că întregul context analizat justifică o scădere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, care să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracţiei provocate de pandemia de coronavirus, în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută, de la 2,0 la sută; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută, de la 1,50 la sută, şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25 la sută, de la 2,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. În condiţiile unui deficit de lichiditate pe piaţa monetară, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în unanimitate continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, cu păstrarea stabilităţii pe piaţa financiară.

Totodată, având în vedere gradul ridicat de incertitudine a evoluţiilor economice şi financiare, Consiliul de administraţie al BNR a menţinut decizia privind suspendarea calendarului şedinţelor de politică monetară anunţat anterior, urmând ca şedinţele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
bnr,
economie
Cum a ajuns o companie din Bistriţa să valoreze 70 de milioane de euro şi să atragă atenţia unor companii gigant precum Tesla şi Volkswagen Cum a ajuns o companie din Bistriţa să valoreze 70 de milioane de euro şi  să atragă atenţia unor companii gigant precum Tesla şi Volkswagen

Chiar dacă investiţiile noi în producţie au devenit un soi de rara avis a industriei locale, schimbările din domeniu nu înseamnă doar închideri de fabrici, ci şi intrarea pe cele mai noi nişe ale industriei globale.

vezi continuarea
ZF.ro
Cum arată imprimanta viitorului Cum arată imprimanta viitorului
Mediafax
Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive” Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive”
Minunea japoneză. Cum a reuşit Japonia să aibă un număr redus de cazuri şi decese cauzate de coronavirus fără să impună RESTRICŢII
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Teodorovici suspectează înţelegeri ascunse cu PNL pentru organizarea online a Congresului PSD Teodorovici suspectează înţelegeri ascunse cu PNL pentru organizarea online a Congresului PSD
Veste bună pentru românii care vor să se întoarcă în ţară: Nu mai au obligativitatea de a se mai izola
MonitorulSiguranteiCetateanului
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a) Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)
COMENTARIU Marius Oprea: România, o ţară săracă? Fraierii sînt săraci. Şmecherii prosperă

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.