Banii câtorva milioane de români, încredinţaţi pentru păstrare unei singure bănci. Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II îşi „parchează“ activele de miliarde de lei la acelaşi depozitar: BRD

Autor: Liviu Popescu Postat la 25 octombrie 2021 70 afişări

Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari inves­ti­tori ai Bursei locale, lucrează cu acelaşi depozitar, respectiv BRD, adică active de miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare către o singură instituţie de credit.

Banii câtorva milioane de români, încredinţaţi pentru păstrare unei singure bănci. Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II îşi „parchează“ activele de miliarde de lei la acelaşi depozitar: BRD

ASF: Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de ASF.

Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari inves­ti­tori ai Bursei locale, lucrează cu acelaşi depozitar, respectiv BRD, adică active de miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare către o singură instituţie de credit.

Astfel, cele mai recente date semestriale, cele de la 30 iunie 2021, arată că Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, NN Pensii, Vital au acelaşi depozitar, în timp ce BRD Pensii figurează în raportul semestrial cu BCR ca depozitar, iar Metropolitan Life cu UniCredit.

Cu alte cuvinte, un grad de concentrare de circa 70% pentru „parcarea“ la aceeaşi instituţie de credit, adică active de 72 de miliarde de lei din totalul de 87 miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare, unei singure bănci depozitare. Situaţia este surprinzătoare mai ales pentru investitori a căror strategie principală de investiţii este de diversificare a portofoliului.

Patru depozitari sunt avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru fondurile Pilon II, respectiv BRD, BCR, UniCredit şi Raiffeisen. Alegerea unuia este la latitudinea administratorului, decizia având la bază oferta de servicii şi costurile pentru serviciile oferite, ca în cazul oricărui contract comercial. Pentru fondurile de pensii administrate privat, cheltuielile cu depozitarea activelor sunt suportate de către administratori.

„Depozitarul este răspunzător faţă de administrator şi faţă de participanţii la fond pentru orice pierderi sau pagube suferite, atât timp cât pierderile ori pagubele au fost cauzate de îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract şi nu poate să garanteze sau să dispună în niciun fel de instrumentele financiare sau de sumele de bani încre­dinţate spre păstrare de către administrator în numele Fondului“, a transmis ASF la solicitarea Ziarului Financiar.

Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) arată într-o notă publicată pe propriul site că banii din fondurile de pensii private nu sunt ţinuţi de administratori, ci păstraţi de băncile depozitare; aceşti bani sunt proprietatea participanţilor la fond şi pot fi folosiţi doar pentru plata unei pensii private viitoare.

Societăţile de administrare nu au acces la banii participanţilor şi au doar dreptul de a investi aceşti bani conform legii, prin ordine de investire transmise băncilor depozitare, care execută aceste ordine după un nou control de legalitate.

Potrivit ASF, administratorul nu poate investi activele fondului de pensii pe care îl administrează în instrumente financiare pentru care depozitarul, societatea-mamă a depozitarului, grupul din care depozitarul face parte sau orice altă persoană afiliată sau aflată în mod direct sau indirect în poziţie de control faţă de depozitar este contrapartea tranzacţiei respective, cu câteva excepţii. Printre aceste excepţii sunt cazurile în care acest lucru nu este cunoscut la momentul încheierii tranzacţiei, schimburilor valutare şi a depozitelor la bănci autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

Bineînţeles, o întrebare care se ridică şi care a fost trimisă de ZF către Autoritate este dacă se impun şi unele măsuri pentru diversificarea băncilor depozitare în relaţie cu administratorii de fonduri de pensii Pilon II. „În situaţia în care, pentru vânzarea sau cumpărarea de instrumente financiare (titluri de stat, obligaţiuni corporative), banca depozitar acţionează în calitatea de contraparte a fondului de pensii private, această tranzacţie nu se poate realiza, fiind încălcate prevederile legale. Acestea sunt măsuri de intervenţie pe care A.S.F. le poate impune prin atribuţiile conferite de reglementări. Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de A.S.F“.

Fondurile de pensii private obligatorii Pilon II, cu deţineri cumulate semnificative la companiile listate la Bursa de la Bucureşti, aveau la finalul lunii septembrie din 2021 active totale de 87 mld. lei, în creştere cu 12 miliarde de lei faţă de finele anului 2020, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În termeni procentuali creşterea activelor de la începutul acestui an este de circa 16%.

Pe de altă parte, pe parcursul lunii septembrie, când Bursa de la Bucureşti s-a apreciat cu aproape 4%, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu aproximativ 800 mil. lei, echivalentul a circa 6%, arată calculele realizate de ZF pe baza datelor ASF şi ale BVB. Fonduril au circa 7,6 milioane de participanţi.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.