Proiectul a fost realizat de doctorandul Bahram Zargar, sub supervizarea profesorilor Brian Ingalls şi Pu Chen. Bacteria aleasă este Clostridium sporogenes, prezentă în mod obişnuit în sol. Aceasta proliferează în absenţa completă a oxigenului, conform Il Messaggero.

Centrul unei tumori solide este format din celule moarte şi lipsite de oxigen. Acest mediu este ideal pentru înmulţirea bacteriei. „Sporii bacterieni pătrund în tumoră, găsind un mediu bogat în nutrienţi, dar lipsit de oxigen", a explicat dr. Marc Aucoin. „Bacteria elimină tumora din organism", a adăugat profesorul de inginerie chimică.

Pe măsură ce bacteria se răspândeşte, ajunge la straturile exterioare ale tumorii. Acolo intră în contact cu oxigenul, care îi provoacă moartea. Cercetătorii au rezolvat această problemă prin modificare genetică. Au introdus în Clostridium gena unei bacterii înrudite, tolerantă la oxigen. Astfel, microorganismul poate supravieţui şi în regiunile periferice ale tumorii.

Gena de toleranţă la oxigen nu este activă permanent. Ea se declanşează printr-un mecanism numit quorum sensing. Acesta se bazează pe semnale chimice eliberate de bacterii. Gena se activează doar când numărul de bacterii din tumoră este suficient de mare.

Mecanismul previne proliferarea bacteriei în fluxul sanguin.

„Am construit ceva asemănător unui circuit electric, dar din fragmente de ADN", a explicat dr. Brian Ingalls. „Dacă sunt asamblate corect, formează un sistem previzibil", a adăugat profesorul de matematică aplicată.

Cercetătorii vor combina gena toleranţei la oxigen cu sistemul quorum sensing într-o singură bacterie. Aceasta va fi testată pe tumori în cadrul studiilor preclinice.