Frica din spatele succesului

„Am construit totul cu mâinile mele, dar noaptea nu dorm gândindu-mă ce se va întâmpla când nu voi mai fi eu la butoane” - este o temere comună printre cei care au reuşit să ridice afaceri de zeci sau sute de milioane de euro în România.

Astăzi, mai multe umbre planează asupra oricărui om de afaceri:

-          o fiscalitate imprevizibilă, care poate schimba planurile peste noapte;

-          concurenţi neloiali care încearcă să destabilizeze afacerea, procese invazive şi costisitoare ce pot eroda resursele şi concentrarea unui business;

-          posibilitatea unei schimbări radicale de „regim de business”, prin care regulile jocului în economie se pot rescrie din temelii;

-          războiul de la graniţă, care aduce instabilitate şi nesiguranţă;

Pe lânga acestea mai e şi inevitabila întrebare a succesiunii – ce se întâmplă cu averea atunci când trebuie transmisă către copii sau nepoţi? Cum faci ca moştenirea să nu însemne fragmentarea patrimoniului, pierderea controlului sau chiar risipirea a tot ce s-a construit?

Istoria recentă oferă lecţii dure. Averile uriaşe din perioada interbelică – Malaxa, Auschnitt, Mociorniţa – s-au risipit într-o clipă odată cu schimbarea regimului politic. După 1990, au fost antreprenori care au construit imperii locale, dar care, neavând o structură clară de protecţie şi succesiune, averea lor s-a fragmentat între moştenitori şi a pierdut valoare. Sunt cazuri de afaceri vândute pe bucăţi, de patrimoniu imobiliar risipit şi de familii care, la a doua generaţie, nu mai au aproape nimic din ceea ce a clădit fondatorul.

Dar există şi exemple opuse. Ion Ţiriac este poate cel mai cunoscut antreprenor care a pus accent pe protecţia juridică a averii şi pe continuitate. Afacerile sale sunt structurate în vehicule legale bine gândite, cu holdinguri şi fundaţie de famile care permit un transfer controlat şi o optimizare fiscală. Rezultatul? Averea nu depinde doar de prezenţa sa, ci are şansa de a trece testul timpului.

De ce nu mai e timp de improvizaţie

Trăim într-un context care nu mai permite hazardul: riscuri juridice, reguli fiscale care se rescriu peste noapte, inflaţie, curs valutar instabil, costuri de finanţare în creştere. Într-un astfel de climat, ordinea şi structura fac diferenţa între a conserva şi a pierde.

Pentru antreprenori, asta înseamnă:

●        protecţie juridică solidă asupra activelor;

●        optimizare fiscală, ca răspuns la impredictibilitatea statului;

●        optimizare operaţională a businessului;

●        şi mai ales, o strategie clară pentru transferul averii către moştenitori.

Cum arată un patrimoniu bine protejat

Povestea unei averi bine structurate începe cu ordine. Nu cu un SRL nou şi nici cu un cont bancar în plus, ci cu o hartă a tot ce există: companii, imobile, IP, participaţii, împrumuturi, lichiditati, contracte comerciale. Fiecare activ primeşte o notă de risc (probabilitate × impact) şi un răspuns: accept, transfer, reduc, elimin. Apoi se formalizează politici – de la riscuri juridice şi fiscale până la continuitate operaţională şi securitatea proprietăţii – se implementeaza structuri de detinere a activelor si de conducere a afacerilor rezistente acestor riscuri.

Paşii sunt clari:

●        Cartografierea averii: companii, imobiliare, participaţii, mărci, investiţii, cash.

●        Protecţia juridică şi fiscală: companii holding în jurisdicţii stabile, fundaţii de familie sau trusturi, contracte solide, separarea clară între operaţional şi capitalul strategic.

●        Optimizarea fluxurilor de bani: multibanking, diversificare jurisdictională.

●        Succesiunea: fundaţii de familie sau trusturi care asigură continuitatea, reguli clare între moştenitori şi guvernanţă transparentă.

Dirijorul din spatele partiturii: Family Office-ul

Un Family Office nu propune „soluţii standardizate”, ci oferă coerenţă, substanţă şi continuitate.

Totul începe cu un diagnostic 360° al patrimoniului – o analiză completă a activelor, a riscurilor juridice şi fiscale, a fluxurilor de venituri şi a structurii afacerilor. Apoi se construieşte arhitectură clară a deţinerilor, adaptată la specificul fiecărei familii. Alegerea jurisdicţiilor devine esenţială – nu doar pentru costuri şi reglementări, ci şi pentru reputaţie şi stabilitate pe termen lung.

În etapa de implementare, Family Office-ul devine un integrator:

●        selectează băncile potrivite şi negociază condiţii avantajoase;

●        creează societăţi holding şi structuri de protecţie (fundaţii de familie, trust-uri vehicule de investiţii);

●        organizează contracte intragrup care dau stabilitate fiscală şi operaţională;

●        aduce la masă administratori si experti independenţi;

Un capitol central îl reprezintă planificarea şi structurarea transmiterii averii către următoarea generaţie. Aici, Family Office-ul are misiunea de a preveni riscurile de fragmentare, de a proteja averea de eventuali terţi şi de a crea un cadru prin care patrimoniul să devină un proiect de durată, nu doar o realizare individuală.

Concluzia

Pentru antreprenorii români de astăzi, întrebarea nu mai este doar „cum îmi cresc businessul?”, ci şi „cum îmi apăr averea de riscurile externe şi cum fac să nu se destrame atunci când nu voi mai fi eu aici?”

Într-o ţară cu fiscalitate imprevizibilă, aflată la graniţa unui razboi, cu riscuri juridice imprevizibile şi cu riscuri de schimbări radicale de regim de business, cheia rezilienţei este structura: protecţie juridică, optimizare fiscală şi plan clar de succesiune.