Dijsselbloem a contracarat astfel, la reuniunea Eurogroup, elanul preşedinţiei italiene a UE, reprezentată de premierul Matteo Renzi, de a obţine o relaxare a regulilor de austeritate fiscală în următoarele luni. "Italia a avut o creştere a productivităţii aproape de zero timp de ani în şir şi trebuie ca asta să se îmbunătăţească mai întâi", a spus Dijsselbloem, în replică la propunerea lui Renzi ca din calculul deficitului bugetar să fie exceptate investiţiile publice în reţele de internet de mare viteză.

Presa anglo-saxonă a scris că Dijsselbloem ar putea fi desemnat noul comisar european pentru economie şi afaceri monetare, în locul lui Olli Rehn, luând în calcul declaraţia noului şef al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că viitorul comisar va fi un socialist, iar Dijsselbloem ar putea fi cel ales, ca membru al partidului laburiştilor olandezi, deşi în mandatul de şef al Eurogroup nu s-a remarcat prin nimic care să fi amintit de vreo orientare de stânga - dimpotrivă, de câte ori a avut ocazia a criticat ţări ca Grecia sau Cipru pentru că nu se mişcă suficient de repede cu tăierea cheltuielilor bugetare şi cu toate celelalte măsuri cerute de creditorii externi.

Alte surse de la Bruxelles au strecurat însă în presă că şanse mai mari ar avea Pierre Moscovici, fostul ministru de finanţe francez, cu care Juncker are o relaţie mai bună, însă care nu este pe placul Germaniei, din cauza poziţiei sale apropiate de cea a lui Renzi în materie de disciplină fiscală.