♦ În momentul de faţă, oferta de tehnologie, de soluţii pe bază de AI pentru industria de finance şi insurance, este foarte mare ♦ Interesul pentru asigurări este în creştere ♦ Vedem acest lucru şi din cifrele ASF, este o creştere atât din punctul de vedere al contractelor noi încheiate, cât şi al primelor încasate ♦ Asigurătorii au mult mai multe produse care pot fi distribuite, însă e nevoie de mai multă educaţie şi de schimbarea percepţiei.

Piaţa asigurărilor din România traversează o perioadă de transfor­mare profundă, în care nevoia de digitalizare, sim­pli­ficare a produselor şi apro­piere de client devin imperative strategice pentru jucători. Deşi inte­resul companiilor pentru protejarea riscurilor este în creştere, piaţa rămâne în continuare subdezvoltată în raport cu economiile europene, dar creşterea gradului de încredere al populaţiei poate fi impulsul pentru o accelerare a dezvoltării. Acestea au fost câteva din concluziile panelurilor dedicate asigurărilor property şi digitalizării ale conferinţei ZF Insurance Summit 2025, în cea de-a treia zi a ZF Bankers Summit 2025, în cadrul cărora importanţi şi diverşi actori ai pieţei au pus cap la cap situaţiile în care se află piaţa, dar şi direcţia către care trebuie să meargă.

Pe zona corporate, asigurătorii remarcă o deschidere tot mai mare din partea companiilor, în special a celor din segmentul IMM, pentru produse care să le protejeze afacerile într-un context economic volatil. Totuşi, rămân provocări semnificative legate de nivelul de educaţie financiară şi percepţia asupra valorii reale a unei poliţe de asigurare.

„Antreprenorii din România se gândesc mai mult la partea bună a businessului, la dezvoltare, şi văd mai puţin partea de riscuri, dar acestea există. În alte ţări businessul începe cu premisa că trebuie să ai o protecţie. În România, acest lucru încă lipseşte. Consider că este vital pentru un business să existe un produs de asigurare a bunurilor companiei, inclusiv pentru întreruperea activităţii. Aceasta te ajută să nu fii afectat indiferent de ce se întâmplă. Cred că, în anii următori, dacă vrei să ai un acces mai uşor la finanţare, va fi o condiţie să ai o poliţă de asigurare completă. Aceasta este o diferenţă destul de mare faţă de alte pieţe europene, adică la noi nu este încă o cerinţă clară de asigurare”, a explicat Monica Ioniţă, expert subscriitor asigurări bunuri, Direcţia Soluţii de Asigurare Corporate, UNIQA Asigurări.

Reprezentanţii industriei atrag atenţia că parteneriatele între asigurători, brokeri şi mediul de afaceri sunt esenţiale pentru extinderea protecţiei în economie. La fel de importantă este şi implicarea în educaţia financiară timpurie, astfel încât asigurările să nu mai fie percepute doar ca o obligaţie, ci ca un instrument util de protecţie şi planificare.

Pentru ca industria să poată avansa, este nevoie de o strategie comună: claritate în comunicare, flexibilitate în ofertă, tehnologii care pun clientul în centru şi, nu în ultimul rând, o reglementare care să sprijine inovaţia. În acelaşi timp, presiunea digitalizării obligă jucătorii din piaţă să regândească nu doar infrastructura tehnologică, ci mai ales interacţiunea cu clientul şi modelul de business. Transformarea nu mai poate fi tratată ca un proiect punctual de IT, ci trebuie să devină parte integrantă din cultura organizaţională.

„În momentul de faţă, oferta de tehnologie, de soluţii pe bază de AI pentru industria de finance şi insurance, este foarte mare. Pentru asigurări, este un scenariu aproape clasic utilizarea AI-ului şi a agenţilor de tip AI în procesarea cererilor de despăgubire. Generarea de poliţe implică procese foarte plauzibil de automatizat utilizând inteligenţa artificială. În clipa în care discuţi de digitalizare trebuie să discuţi despre date. Digitalizarea făcută doar prin echipamente are un mare dezavantaj. Peste doi ani se strică”, a explicat Bogdan Putinică, country manager, Microsoft România.

Alina Bărbulescu, specialist asigurări generale, UNSAR

► Cifrele nu sunt foarte frumoase, dar pot arăta un optimism că e loc de creştere. În jur 20% din companiile active din România au o formă de protecţie pentru proprietăţi şi bunuri sau pentru a-şi acoperi prejudiciile pe care le pot cauza terţilor. 

► Doar 14% dintre antreprenori sunt orientaţi spre a se asigura, iar din aceste poliţe doar 6% au şi o clauză de business interuption, care asigură continuitatea unui business. Un incendiu, inundaţii, cutremurele pot duce la oprirea activităţii şi poliţa practic îţi oferă sprijinul financiar necesar pentru a-ţi continua activitatea.

► Interesul pentru asigurări este în creştere. Vedem acest lucru şi din cifrele ASF. Este o creştere atât din punctul de vedere al contractelor noi încheiate, cât şi al primelor încasate, cu 18%.

► La nivelul UNSAR vedem că este şi o dublare a despăgubirilor pe anumite forme de asigurare. Asta înseamnă că suntem mai conştienţi, apelăm mai des la aceste forme de asigurare, dar avem nevoie de informaţii utile ca să luăm decizia de a asigura în final.

► Este foarte important să conştientizezi impactul financiar pe care îl are producerea unui risc.   Avem multe campanii de informare. Una dedicată mediului de afaceri. Comunicăm frecvent valorile despăgubirilor tocmai pentru ca antreprenorii să vadă impactul financiar.

Monica Ioniţă, subscriitor asigurări bunuri expert, Direcţia Soluţii de Asigurare Corporate, UNIQA Asigurări

► Antreprenorii din România se gândesc mai mult la partea bună a businessului, la dezvoltare, şi văd mai puţin partea de riscuri, dar acestea există.

► În alte ţări businessul începe cu premisa că trebuie să ai o protecţie. În România, acest lucru încă lipseşte.

► Consider că este vital pentru un business să existe un produs de asigurare a bunurilor companiei, inclusiv pentru întreruperea activităţii. Aceasta te ajută să nu fii afectat indiferent de ce se întâmplă.

► La UNIQA avem poliţe complete, adică poliţe corporate care includ şi partea de întrerupere a activităţii. Cred că vorbim de una din cinci.

► Dar, ca să mergem mai departe, sumele asigurate sunt aproape întotdeauna incorect alese, sunt, în general, prea mici. Depinde şi de produsul de property, care este unul destul de complex şi depinde foarte mult de alţi factori.

► Cred că, în anii următori, dacă vrei să ai un acces mai uşor la finanţare, va fi o condiţie să ai o poliţă de asigurare completă care să includă şi acest aspect.

► Aceasta este o diferenţă destul de mare faţă de alte pieţe europene, adică la noi nu este încă o cerinţă clară de asigurare.

Bogdan Putinică, country manager, Microsoft Romania

► În momentul de faţă, oferta de tehnologie, de soluţii pe bază de AI pentru industria de finance şi insurance, este foarte mare. Unul dintre scenariile principale este de optimizare prin tech.  În sistemul bancar, utilizarea tehnologiilor de tip AI are un ROI de 5X.

► Pentru asigurări, este un scenariu aproape clasic utilizarea AI-ului şi a agenţilor de tip AI în procesarea cererilor de despăgubire. Generarea de poliţe implică procese foarte plauzibil de automatizat utilizând inteligenţa ştificială.

► Digitalizarea nu înseamnă să cumpere laptopuri. În clipa în care discuţi de digitalizare trebuie să discuţi despre date. Digitalizarea făcută prin echipamente are un mare dezavantaj. Peste doi ani se strică. N-ai digitalizat nimic în realitate.

► Există foarte multe date în această ţară.  Dar ce faci cu aceste date primare? În clipa în care le foloseşti ca să se aşeze praful pe ele sau eventual ca să printezi un raport să-l duci la şedinţă, n-au nicio valoare. Devin pur şi simplu o mortăciune statistică. 

Cristian Filimon, director of Insurance Division at Life is Hard

► Prin Life is Hard trec câteva milioane de poliţe, majoritatea RCA. Avem peste 100 de produse implementate în platformă care pot fi intermediate.

► Când vorbim de digitalizare în asigurări, în primul rând trebuie să vedem pentru cine facem digitalizare. În momentul de faţă peste 95% din asigurări sunt intermediate prin agenţi sau asistenţi în brokeraj. Deci achiziţia directă de asigurări este sub 5% în România.

► O digitalizare pentru clientul final s-a încercat, dar nu a reuşit. Eu cred că oamenii sunt confortabili să sune pe cineva, să îi spună ce îi trebuie. E o chestie de cultură, educaţie şi încredere. Revii mereu la acelaşi agent.

► Deci digitalizarea, aşa cum o vedem noi, e în primul rând pentru consultanţi şi agenţii de asigurări. Pe ei trebuie să-i ajutăm să ajungă mai repede, mai uşor la client. 

Doru Dumitrescu, responsabil asigurări, Serviciul Reglementări ASF

► Asigurătorii au produse care pot fi distribuite, însă e nevoie de mai multă educaţie şi de schimbarea percepţiei.

► Românii îşi asigură mai repede maşina decât locuinţa, deşi, de multe ori, valoarea locuinţei e mult mai mare decât a maşinii.

► În acest context, ASF-ul se implică în campanii de conştientizare a populaţiei şi în acţiuni de educaţie financiară. Nivelul de înţelegere va creşte, probabil, în viitor.

► De fiecare dată când a existat o creştere semnificativă într-o anumită zonă, a fost generată de un eveniment care a dus la conştientizarea riscurilor de către proprietari.

► Este foarte clar acest lucru şi ţine, până la urmă, de psihologia umană: omul, în general, învaţă atunci când este afectat direct.

Alexandru Pintilie, partener, Pint.ro

► Am început să vindem asigurări în online pentru că nu aveam altă opţiune.

► Este foarte important să fii prezent, să fii conectat cu clienţii, cu piaţa.

► Anul trecut, am vândut poliţe în jur 160.000 de poliţe cu o valoare totală de aproximativ 30 de milioane de euro.

► Încerc să conduc afacerea într-un mod antreprenorial, să descopăr ce este nevoie pentru a reuşi. Şi nu întotdeauna rezultatele se văd imediat.

► De exemplu, anul trecut am schimbat absolut toate softurile din dorinţa de a avea toate softurile sub o singură umbrelă, să fim orientaţi spre viitor.

► Aveam softuri care încă funcţionau din 2008, şi de atunci, evident, lucrurile s-au schimbat mult.

Bogdan Tudor, CEO, Startech Team

► Cred că nevoia a forţat asigurătorii să se digitalizeze. Vorbesc de unelte de management de vânzări sau risc, de unelte prin care gestionează, procesează dosare de daună, interacţionează cu clienţii.

► Dacă mă uit la alte industrii, lucrurile au stat şi mai prost pentru că, valorile fiind mari, nevoia este şi la fel, iar beneficiile sunt pe măsură. Ce observăm este că încă suntem în epoca de piatră, cel puţin din perspectiva inteligenţei artificiale. Încă ne uităm la cum funcţionează afacerea noastră acum şi cum să o eficientizăm.

► Oportunitatea este de transformare radicală şi vă dau un exemplu: m-am întâlnit zilele trecute cu un director de marketing şi vânzări al unei bănci sistemice care are şi o companie de asigurări. Purta nişte ochelari inteligenţi, care augmentau realitatea şi cu care comunica. Mi s-a părut surprinzător, aşa că l-am întrebat de ce o face.

► Pentru că eficienţa pe care o aduce această tehnologie – vorbind în timp real, recunoscând ce se întâmplă şi pregătindu-se pentru întâlniri – îl ajută să rămână relevant şi să câştige timp. Urmează să implementeze aşa ceva în propria lui organizaţie. Acesta este un exemplu.

Marius Georgescu, Generali România

► În zona corporate discutăm despre active asigurate. Pot să spun că avem active de miliarde de euro asigurate prin contracte. Activităţile de distribuţie sunt legate de faptul că am o abordare în piaţă în care îmi selectez clienţi care înţeleg ce înseamnă riscul, o protecţie, care sunt dispuşi să împartă riscul în două.

► Clientul are obligaţii contractuale – de exemplu, trebuie să respecte normele de securitate la incendiu şi să asigure o depozitare adecvată. Dacă eşti haotic, posibil să te refuz şi vei merge la altcineva în piaţă care este mai flexibil, nu este la fel de atent.

► Toată lumea se uită la gradul de penetrare în piaţă, câte contracte avem, câţi clienţi noi au apărut şi care sunt primele subscrise. În realitate, ceea ce simt eu că lipseşte din partea clienţilor este gradul de conştientizare a nevoii.

► Nevoia lor este de a-şi proteja afacerea. Atâta timp cât nu vor înţelege acest aspect că vor cheltui o sumă care îi ajută în cazul unui eveniment neprevăzut, relaţia care începe din perspectiva contractuală nu există.

► În acelaşi timp, asigurătorii, autorităţile, reprezentanţii UNSAR sunt aici, explică, suntem prezenţi, dar când ne uităm cine sunt noii noştri clienţi, vedem că sunt oameni care s-au dezvoltat şi şi-au dat seama că au nevoie de protecţie.

Victor Sraer, CEO, Otto Broker

► Percepţia că asigurările de proprietăţi sunt scumpe reprezintă o barieră cu care ne întâlnim. O alta este şi faptul că nu ar exista capacitate în industria de asigurări să plătim despăgubirile. Auzim şi întrebări de tipul: „Dacă vine un cutremur, cine mai poate să plătească?“

► Asigurările de proprietăţi sunt foarte accesibile, raportate la ceea ce protejează şi la ce impact ar putea avea pierderea proprietăţilor în sănătatea businessului sau în sănătatea financiară a unei familii.

►Până la urmă, locuinţa este pentru majoritatea românilor cel mai mare activ pe care îl acumulează într-o viaţă şi, din păcate, trei din patru oameni nu se gândesc să îl protejeze. Adică nici măcar nu ne gândim la ce lăsăm moştenire copiilor.

► Noi vedem o tendinţă pozitivă, vedem tot mai mulţi oameni care înţeleg că au ce pierde şi au ce proteja, aşa că trebuie să fie responsabili.

► Poţi să asiguri un apartament de două camere cu 5-10 euro pe lună sau un depozit de 5 mil. euro cu 400 până la 600 de euro pe lună.

Eduard Simionescu, general manager, GrECo România 

► Vedem investiţii strategice în infrastructură, în zona feroviară, în energie. Dar interesul privind riscurile este oarecum limitat. Asta nu înseamnă că nu există riscuri şi că ele nu trebuie conştientizate de către fiecare antreprenor sau companie în parte. Deci răspunsul este clar, industria asigurărilor este în urma afacerilor din România.

► Am sesizat în ultimii ani un interes relativ stagnant al companiilor în a-şi asigura aceste riscuri de răspundere – de răspundere faţă de terţ, faţă de produsele pe care le fabrică, răspunderea faţă de angajaţi, nu mai zic de riscurile cibernetice. Aceste riscuri ne înconjoară, ele sunt în creştere pe măsură ce businessul şi cifra de afaceri creşte, numărul de angajaţi şi numărul de parteneri de business cresc, evident că şi riscurile aferente cresc.

► În schimb, protecţia cumpărată de companie este la un nivel relativ stagnant. O companie care acum cinci ani sau 10 ani cumpăra o poliţă de liability Insurance cu o sumă asigurată modică de un milion de euro în ziua de azi tot cam pe acolo este când o reînnoieşte. Ceea ce nu este în regulă, pentru că cifra lui de afaceri în ultimii ani, să vedem pozitiv, a crescut de câteva ori. În schimb, protecţia cumpărată e la acelaşi nivel. Se mai cere şi o reducere la reînnoire.

Cosmin Neagu, director de divizie, AON

► Mie mi se pare că zona de răspundere este mai puţin vizibilă şi cred că este clar inferioară zonei de property. Adică, dacă în zona de asigurări de proprietate pot estima clar cam care îmi poate fi pierderea mea pe care la un moment dat mi-o pot asuma prin prisma faptului că nu mă asigur, în zona de răspundere e ceva mai greu şi vorbim de răspundere faţă de terţi. Iar jurisprudenţa nu ne-a ajutat niciodată.

► Cred că cea mai defavorizată categorie este cea a persoanelor fizice, acolo este gradul de penetrare cel mai mic din toate punctele de vedere. Următoare categorie ar fi IMM-uri, care sunt clar dezavantajate şi acolo se simte o lipsă a educaţiei financiare. Sau asocierea costului cu asigurarea, care este un cost fix, cu o cheltuială, nicidecum un mijloc de protecţie, ceea ce duce mai departe la chestii extrem de elevate.

► Nu în ultimul rând, am mai observat la companiile mari, aici este preponderent activitatea noastră, că ne confruntăm aproape zilnic cu fragmentarea responsabilităţi într-o companie mare. Întotdeauna eşti trimis la altcineva. Este un ping pong de multe ori între operaţional, juridic şi financiar, cred că o chestie de cultură organizaţională. Până la urmă tot ajungi la cineva care deţine cu adevărat controlul, numai că până ajungi acolo e un pic mai dificil.

Judith Kis, preşedinte, Patronatul Industriei Asigurărilor din România (PIAR)

► Sunt câteva megatendinţe care vin să transforme sectorul nostru. Cele mai importante dintre ele şi care sunt aici pe termen lung sunt digitalizarea, îmbătrânirea poulaţiei şi schimbările climatice. Astfel, tehnologia avansată ar trebui să aducă îmbunătăţiri în eficientizarea proceselor, într-o îmbunătăţire a experienţei clienţilor – care trebuie mereu să crească la următorul nivel. Tehnologiile avansate vor modifica şi felul în care oamenii îşi fac treaba, felul în care sarcinile vor fi făcute.

► Schimbările demografice sunt vizibile la nivel mondial, nu doar în România. Vedem o îmbătrânire a populaţiei, ceea ce va necesita o adaptare a portofoliului de produse la aceste realităţi, la a găsi modalităţi prin care să se combată acest efecte.

► Inclusiv în zona de asigurări şi probabil că va duce şi la o conştientizare în zona populaţiei astel încât oamenii să investească mai mulţi bani în asigurări per gospodărie. Iar schimbările climatice vin cu riscuri şi cu beneficii. Riscurile le vedem din ce în ce mai des şi cred că în zona aceasta conştientizarea creşte pe zi ce trece, însă va trebui să vedem la un moment dat şi rezultate - să fie mult mai multe asigurări şi în special în zona de locuinţe.

Ştefan Ichim, director de vânzări B2B, Black Tech Group

► Observăm că şi asigurătorii încep să accepte aceste dovezi filmate de camerele de supraveghere din autovehicule, nu mă îndoiesc că în foarte scurt timp, în viitor, vor exista instrumente/tooluri dezvoltate pentru a analiza automat, cu ajutorul AI, aceste imagini şi a da rezoluţii destul de pertinente în dosarele de daună.

► Nu vreau să fiu pesimist, însă în România se vând undeva la 100.000 de camere de bord anual şi dacă nu mă înşel parcul auto, doar autoturisme înmatriculate, era undeva la 8 milioane. Deci mai avem mult de muncă. Multe state din Europa în prezent acceptă în mod oficial utilizarea camerei de bord. Şi la noi este acceptată oficial fără nicio limitare. Există însă state care au fost mai îndărătnice cu această legiferare, dar spre exemplu, anul trecut Germania s-a alăturat şi a înţeles utilitatea lor.

► Pe lângă factorul probatoriu al camerei – utilă pentru asiguratori – noi considerăm că aceste camere au şi un factor educativ. Pe lângă faptul că această cameră surprinde comportamentul şoferului în trafic, există modele de camere care filmează inclusiv interiorul maşinii şi contribuie la siguranţa pasagerilor – ceea ce este foarte util pentru sectorul de ridesharing.