Acum ceva timp, doi-trei ani, în piaţa bancară era o discuţie că grupul austriac Raiffeisen ar fi fost nevoit/presat să vândă şi operaţiunile din România (în Bulgaria vânduse deja banca către grupul KBC) pentru a face rost de bani pentru capital, având în vedere că era puternic afectată de faptul că devenise „prizonieră“ cu banca din Rusia (cel mai important activ al ei şi care aducea mai mult de jumătate din profitul băncii), de unde nu putea/nu poate să iasă nici acum.

Se spune că BNR nu ar fi agreat ideea ca Raiffeisen să iasă din România, considerând că este o bancă importantă în economia generală, cu care s-a înţeles foarte bine de-a lungul anilor, mai ales în momentele de criză.

Cine ştie dacă informaţia a fost adevărată sau nu, pentru că noi/presa, până la declaraţiile oficiale, trăim din zvonuri şi informaţii vehiculate oficial şi neoficial.

Cert este că Raiffeisen este în continuare în România şi tocmai a cumpărat ea o bancă – Garanti Bank România, deţinută de BBVA.

Grupul spaniol BBVA, una dintre cele mai mari entităţi bancare din Europa, a decis într-un final să iasă din România, după ce în ultimii opt-zece ani a avut cel puţin două-trei tentative.

Mai toate băncile internaţionale prezente în România, plus Banca Transilvania, au fost interesate de Garanti, o bancă destul de bună, cu un portofoliu destul de curat, cu o cotă de piaţă de 2%, ceea ce pentru piaţa bancară românească, aglomerată de foarte multe bănci mici, cu cote de zero şi ceva la sută, poate fi considerată o cotă mare. La un moment dat, BBVA a ajuns foarte aproape să vândă banca grupului OTP, pe când aceasta avea banca din România, dar ungurii nu ar fi îmbunătăţit oferta finală, aşa că spaniolii nu au mai vrut să o vândă. 

Între timp OTP şi-a vândut banca din România către Banca Transilvania, pentru că BNR nu voia să-i lase să crească prin achiziţia altei bănci după tranzacţia respinsă oficial de către BNR, cu National Bank of Greece România.

Piaţa spune că, în lupta pentru OTP Bank România, Raiffeisen ar fi oferit un preţ mai mare decât al Băncii Transilvania, dar că preferinţa BNR pentru banca din Cluj ar fi avut câştig de cauză şi că austriecii ar fi înţeles mesajul şi au făcut un pas în spate, în aşteptarea unei alte bănci de vânzare.

Acum, pentru Garanti Bank România, Raiffeisen s-a luptat cu ING, care operează pe piaţa bancară românească prin intermediul unei sucursale chiar de când au venit prima dată, în 1995.

Piaţa spune că dacă ING ar fi luat Garanti ar fi trebuit să-şi facă o bancă direct în România, un S.A., adică să se transforme din sucursală în filială, ceea ce ar fi însemnat o investiţie directă pe piaţa bancară românească în capital de 1,2-1,4 miliarde de euro, o variantă care nu ar fi fost preferată de către olandezi.

Cert este că, după anunţul oficial de sâmbătă dimineaţa de la ora 2.49 (niciodată un m-am confruntat cu o comunicare oficială a unei asemenea tranzacţii în plină noapte), Raiffeisen va prelua Garanti România pentru 591 de milioane de euro. Tranzacţia şi preluarea vor fi realizate direct de către Raiffeisen Bank România, care are capitalul necesar pentru o asemenea operaţiune.

Având în vedere anunţul oficial, nu cred că BNR va avea o altă părere în privinţa acestei tranzacţii.

BBVA a vrut să iasă din România pentru că operaţiunile de aici nu sunt mari şi nici nu pot să crească semnificativ ca să ajungă în top trei, aşa că mai bine vând banca.

Apropo de părerea BNR, în vara lui 2024 Peter Bosek, care tocmai preluase poziţia de CEO al Erste Bank, care deţine a doua bancă din piaţă, BCR, a spus că Erste se uită la toate oportunităţile de achiziţii care apar pe piaţă în România, dar că reglementatorul, adică BNR, are propria părere în această privinţă, cine pe cine cumpără, şi ei trebuie să ţină cont de ea. Erste a devenit cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est prin achiziţii succesive, ultima fiind achiziţia unei bănci din Polonia, cea mai mare piaţă din această zonă.

Cu achiziţia Garanti România, care are o cotă de piaţă de aproape 2%, Raiffeisen, care are o cotă de piaţă de 9%, va ajunge cumulat la 11% şi se va lupta pentru locul trei cu CEC Bank şi UniCredit Bank.

Dacă Banca Transilvania a ajuns liderul pieţei cu o cotă de 24-25% prin achiziţia a patru bănci în ultimul deceniu (Volksbank, Bancpost, Idea Bank şi OTP Bank) iar UniCredit a ajuns în top prin achiziţia Alpha Bank, CEC Bank, deţinută integral de stat, a ajuns în top doar prin creştere organică.

După 25 de ani de când a cumpărat Banca Agricolă, Raiffeisen intră acum în lupta pentru top 3 după ce, aproape două decenii, pierduse poziţia fruntaşă, preferând să aibă o strategie mai conservatoare.

După ce a trecut cu bine de criza din 2008-2012 fără să marcheze pierderi, Raiffeisen a cumpărat portofoliul de retail de la Citibank, dar a ratat ulterior mai multe tranzacţii de achiziţii.

Piaţa spune că Raiffeisen a avut pe masă achiziţia Volksbank România înaintea Băncii Transilvania, dar pe care a ratat-o, ceea ce a dat posibilitatea băncii din Cluj să facă o tranzacţie extraordinară, o oportunitate pe care o ai o singură dată în viaţă, şi care i-a deschis calea către primul loc în piaţă.

Mai multe bănci ar fi avut pe masă Volksbank la discount (la începutul crizei Volksbank ajunsese chiar numărul trei în România), dar nu au vrut să se complice cu o bancă cu mari probleme din cauza căderii pieţei imobiliare.

Cert este că Banca Naţională a încurajat şi susţinut Banca Transilvania să achiziţioneze Volksbank şi apoi încă trei bănci, propulsând banca din Cluj numărul unu din piaţă, depăşind BCR, cumpărată de Erste când avea o cotă de piaţă de 25%, iar acum ajungând la 14-15%, fiind banca care a pierdut cel mai mult în criza de acum 15 ani.

Fiind blocată în Rusia şi Ucraina, pieţe foarte mari dar care nu sunt în NATO şi nici în Uniunea Europeană, România a rămas pentru Raiffeisen singura carte pe care să o joace şi să rămână vizibilă în Europa Centrală şi de Est.

În ultimii doi ani Raiffeisen a lăsat puţin la o parte poziţia conservatoare şi a devenit extrem de agresivă în piaţa bancară românească, atât pe zona de corporate cât şi pe zona  de retail.

Aşa se explică interesul pentru Garanti dar şi revenirea ca jucător direct pe Bursa de Valori Bucureşti, unde odată fusese printre cei mai mari jucători, şi prezenţa mai activă în zona de investment banking, unde la fel a fost un jucător important acum zece ani, când s-au organizat privatizările statului.

Pe zona de corporate, Raiffeisen, împreună cu BCR/Erste, au finanţat o parte din tranzacţia prin care Romgaz a cumpărat partea deţinută de gigantul american Exxon în gazele din Marea Neagră, o tranzacţie de 1 miliard de euro.

Anul trecut, Raiffeisen a reuşit să ia un cont de corporate foarte mare, al unui mare jucător din zona de malluri.

În zona de retail, unde pierduse mult teren, Raiffeisen şi-a majorat prezenţa în ultimii doi ani, mai ales avându-l ca imagine pe David Popovici, campionul României al înot, contract de imagine care a depăşit 1 milion de euro, conform unor surse din piaţa de marketing. Pe piaţa titlurilor de stat, o piaţă care devine din ce în ce mai mare pe măsură ce statul are nevoi de finanţare din ce în ce mai mari (datoria publică a crescut de trei ori din 2020 încoace, depăşind 1.000 de miliarde de lei, adică peste 200 de miliarde de euro), Raiffeisen a devenit în februarie liderul pieţei de dealeri primari, depăşind CEC Bank şi BCR.

În ultimii trei ani, piaţa bancară românească, extrem de aglomerată cu cele 34 de bănci, s-a consolidat puţin mai agresiv: UniCredit a cumpărat Alpha Bank, Intesa, grupul italian care ar putea să preia tot sistemul bancar românesc la micul dejun, a cumpărat First Bank, iar acum Raiffeisen preia Garanti Bank. Dacă BCR reuşeşte să-şi menţină poziţia de numărul doi în piaţă, cu o cotă de 14-15%, BRD - deţinută de grupul francez Société Générale - pierde teren în fiecare an, ajungând de pe locul doi pe locul cinci/şase.

ING, cu o cotă de piaţă de 7% şi locul şapte, trebuie să vadă cum poate să crească în continuare, în condiţiile în care analiştii consideră că  fără o cotă de piaţă de 10%, o bancă importantă nu are cum să reziste în viitor, în condiţiile în care costurile de reglementare, de digitalizare, de funcţionare şi de risc devind din ce în ce mai mari.

Deşi România are o piaţă bancară extrem de aglomerată, primele zece bănci deţin peste 82% din piaţă, iar primele cinci peste 70%. Băncile care operează în românia sunt aproape cele mai profitabile din Europa ca procent, pentru că sunt mici şi pot să-şi gestioneze riscul mult mai bine.

Piaţa bancară trebuie să se consolideze în continuare, mai ales după ce o treime dintre bănci, cele mici, au raportat pierderi, iar taxa bancară începe să usture rău de tot.

Economia şi businessul din România au nevoie de bănci mai mari, cu o cotă de piaţă mai mare, care să poată face faţă necesităţilor de creştere, dar şi riscului care devine din ce în ce mai mare, mai ales în condiţiile volatilităţii economice şi geopolitice de care avem parte.

Dacă Banca Transilvania nu ar fi cumpărat cele patru bănci nu ar fi ajuns numărul unu şi nu ar fi putut să finanţeze acum, pe cont propriu, cu 400 de milioane de euro grupul Pavăl Holding/ Dedeman, care trebuie să plătească 835 de milioane de euro pentru achiziţia Carrefour.

Degeaba avem  un sistem bancar cu multe bănci dacă cele mai multe dintre ele au limitări destul de mari în finanţarea economiei, companiilor şi chiar a statului din cauza dimensiunilor reduse.

Cele mai multe bănci nu pot să-şi asume riscuri mai mari pentru că nu au nici capital şi nici depozite suficiente pentru a acorda credite.

Ca să nu mai vorbim de faptul că o bună parte din businessul românesc, dintre companiile româneşti au un risc ridicat şi chiar foarte ridicat, pe care cele mai multe bănci nu au puterea să-l preia.

Ca să nu mai vorbim de faptul că statul/guvernul are nevoie de o finanţare în creştere accelerată atât pe zona vânzării titlurilor de stat prin care se finanţează deficitul şi refinanţarea datoriilor care ajung la scadenţă (numai în acest an Ministerul de Finanţe trebuie să finanţeze 250-260 de miliarde de lei, adică peste 50 de miliarde de euro), la care se adaugă proiectele europene care sunt din ce în ce mai mari.

Cum se va consolida în continuare piaţa bancară, cine pe cine cumpără, asta numai BNR ştie, dar dacă cineva vrea ca piaţa bancară să poată să crească mai mult ca pondere în PIB, ca activitatea de creditare să crească, trebuie să se consolideze mult mai repede.