Într-un mediu economic marcat de volatilitate şi proiecte care se opresc înainte de finalizare, alegerea dintre antreprenoriat şi statutul de angajat devine tot mai dificilă, iar pentru cei care au traversat ambele ipostaze, răspunsul vine cu nuanţe pe care cifrele nu le surprind, este de părere Daniela Palade-Teodorescu, autoarea cărţii, „Criza mijlocului de carieră”

„Mult mai istovitor este să fii antreprenor şi soloprenor pentru că mai ales în perioada asta plină de incertitudine, volatilitate, vedem, începe un proiect, nu se mai termină sau proiectez nişte proiecte care nu se mai întâmplă. Pe de altă parte, eu am învăţat să trăiesc în această certitudine pe principiul pe care l-am învăţat şi eu de la altcineva: valoarea unui profesionist este dată de suma tuturor incertitudinilor pe care le poate duce." a declarat Daniela Palade-Teodorescu la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Presiunea psihologică a antreprenoriatului depăşeşte, în opinia practicienilor, simpla gestionare a riscului financiar. Capacitatea de a absorbi incertitudinea devine, în această perspectivă, nu un dezavantaj al statutului independent, ci chiar indicatorul principal al valorii profesionale. Contextul actual, în care proiectele sunt amânate sau anulate în faze avansate, amplifică această presiune şi pune la încercare atât modelele de business, cât şi echilibrele personale ale celor care aleg să lucreze pe cont propriu.

„Putem vorbi şi despre zona asta de inteligenţă spirituală, pentru că nu prea poţi să faci faţă la multitudinea aceasta de volatilităţi, de permanentă schimbare. Pe de altă parte, am învăţat să trăiesc pe principiul: singura constantă din viaţa noastră este schimbarea asta. Facem şi down-shifting, pentru că învăţăm să mai tăiem din costuri şi acasă vedem ce contează, care-i lux şi care este nevoie." a mai spus autoarea la ZF Live.

Dincolo de strategiile de business, volatilitatea actuală forţează o recalibrare la nivel personal, concretizată inclusiv în reducerea cheltuielilor private şi reevaluarea priorităţilor de consum. Fenomenul de down-shifting, invocat explicit, semnalează că presiunile mediului economic se transferă direct în deciziile cotidiene ale antreprenorilor, trasând o legătură directă între climatul de afaceri şi comportamentul financiar individual.