Statele Unite consolidează poziţia de lider mondial în adoptarea inteligenţei artificiale, susţinute de un ecosistem de reglementare flexibil şi de o piaţă privată care a internalizat deja tranziţia către AI ca realitate operaţională, nu ca tendinţă viitoare. Decalajul faţă de Europa devine tot mai vizibil, iar viteza de adopţie diferă semnificativ între cele două blocuri economice, este de părere Teodor Blidăruş, CEO & cofondator, Fintech OS.

„Unde mi se pare că americanii sunt înainte şi de multe ori acest lucru creează de fapt o adopţie mai rapidă, este că sunt ceva mai flexibili pe ceea ce înseamnă regulation. Din punctul ăsta de vedere, de exemplu, în Statele Unite oamenii au o direcţie foarte clară, să poată să o optimizeze, şi regulatorul în general este ceva mai permisiv şi este mult mai conectat la lumea de business decât în multe ţări din Europa.”, a declarat Teodor Blidăruş la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Diferenţa de abordare dintre SUA şi Europa în materie de reglementare a inteligenţei artificiale se traduce direct în ritmul de implementare la nivel de companii şi industrii. În timp ce Uniunea Europeană a ales calea unui cadru normativ strict, materializat prin AI Act, piaţa americană operează într-un mediu în care autorităţile de reglementare menţin un dialog activ cu mediul de afaceri, accelerând astfel ciclurile de inovaţie şi de adoptare comercială.

Această dinamică favorizează companiile americane în competiţia globală pentru dominanţă tehnologică, oferindu-le avantaje concrete în termeni de timp de lansare pe piaţă şi capacitate de scalare.

„Dacă te duci astăzi în New York, de exemplu, şi te plimbi prin metrou, nu vei vedea o reclamă la o companie, şi nu mă refer la Microsoft sau Google, care să nu fie o AI company. Şi cred că din punctul ăsta de vedere asta îţi arată că mental piaţa din America s-a decis că suntem de fapt în bula aia şi trebuie să o operaţionalizăm.”, a mai spus CEO-ul Fintech OS la ZF Live.

Vizibilitatea publică masivă a companiilor de inteligenţă artificială în spaţiul urban american reflectă o schimbare de paradigmă la nivelul pieţei de capital şi al percepţiei investiţionale: AI nu mai este tratat ca un sector speculativ, ci ca infrastructură economică ce necesită operaţionalizare imediată. Pentru Europa, unde cadrul de reglementare rămâne mai rigid şi mai puţin calibrat pe nevoile industriei, recuperarea acestui decalaj reprezintă una dintre provocările strategice definitorii ale deceniului.