Numărul locuinţelor neocupate din Bucureşti a ajuns la peste 218.000 de unităţi la recensământul din 2021, după o creştere de 2,4 ori faţă de 2011, însă Capitala rămâne printre pieţele mari cu cele mai mici ponderi ale locuinţelor goale, cu 21,1% din fondul locativ, arată o analiză realizată de platforma imobiliară Storia pe baza datelor INS.

Fondul locativ din Bucureşti a ajuns la aproape 1,04 milioane de unităţi în 2021, în creştere cu 22,6% faţă de recensământul anterior. În acelaşi interval însă, numărul locuinţelor neocupate a crescut mult mai rapid, cu 137,5%, ceea ce a dus la dublarea ponderii acestora în totalul stocului de locuinţe, de la 10,9% în 2011 la 21,1% în 2021.

Chiar şi aşa, Capitala rămâne printre pieţele mari cu cele mai mici ponderi ale locuinţelor neocupate. În mediul urban din judeţul Cluj, ponderea este de 19,3%, iar Bucureştiul se situează pe locul doi în rândul principalelor pieţe imobiliare analizate.

Tendinţa este vizibilă şi în judeţul Ilfov, care înconjoară Capitala şi unde dezvoltarea rezidenţială a fost accelerată în ultimul deceniu. Fondul total de locuinţe din judeţ a crescut cu 89%, la aproape 282.000 de unităţi, dintre care aproape 80.000 erau neocupate în 2021, adică o pondere de 28,4%.

În oraşele din Ilfov, numărul locuinţelor neocupate s-a triplat la peste 36.000 de unităţi, acestea reprezentând aproximativ 28% din fondul locativ urban al judeţului.

La nivel naţional, România avea peste 2,5 milioane de locuinţe neocupate în 2021, dintr-un total de aproape 9,9 milioane de unităţi, ceea ce înseamnă că aproximativ un sfert din stocul locativ nu era ocupat. Numărul locuinţelor neocupate a crescut cu 76,4% faţă de recensământul din 2011.

Dintre judeţele care au o reşedinţă de judeţ cu un număr relevant de tranzacţii imobiliare, Iaşi se remarcă prin cea mai mare creştere a numărului de locuinţe nelocuite pe parcursul intervalului de 10 ani dintre cele două recensăminte analizate.

Astfel, fondul locativ al judeţului a crescut cu 31,2% la peste 406.000 de locuinţe situate în mediul urban şi rural, dintre care 127.092 de locuinţe sunt nelocuite, ceea ce reprezintă o creştere de trei ori comparativ cu 2011. De altfel, Iaşi este şi judeţul cu cea mai mare pondere a locuinţelor nelocuite: 31,3%, în condiţiile în care această pondere era de numai 13,3% în 2011.

Dintre cele 127.092 de locuinţe nelocuite la nivelul judeţului, aproape 62.000 se află în mediul urban, în creştere de aproape patru ori comparativ cu 2011.  

Şi în judeţul Timiş se remarcă o creştere de peste două ori a locuinţelor neocupate în mediul urban şi rural, de la 32.300 de unităţi în 2011 la aproape 85.600 de unităţi în 2021.

Pentru alte trei judeţe mari din ţară, datele indică o dublare a numărului de locuinţe neocupate atunci când sunt cumulate cifrele din mediul urban cu cele din mediul rural: Bihor (87.444 de locuinţe, în creştere cu 103%), Constanţa (71.373 de locuinţe, în creştere cu 105%) şi Braşov (74.305 de locuinţe, în creştere cu 112,2%).

Dintre principalele pieţe imobiliare ale României, doar trei judeţe au înregistrat creşteri mai mici de 100% a numărului de locuinţe neocupate în mediul urban şi rural pe parcursul perioadei de 10 ani analizată- Sibiu existau 51.086 de locuinţe neocupate în 2021, cu 68,8% mai multe decât în 2011, în timp ce în judeţul Cluj creşterea a fost de 57,9%, la 84.735 de locuinţe. Cea mai mică creştere procentuală a fost raportată de Dolj, acolo unde numărul de locuinţe nelocuite s-a majorat cu 51,2%, la 77.273 de locuinţe situate în mediul urban şi rural.

Datele agregate pentru cele două recensăminte arată că numărul de locuinţe nelocuite din mediul urban şi rural a crescut pe parcursul intervalului de 10 ani în toate judeţele României, fără nicio excepţie. Cea mai mică creştere numerică s-a înregistrat în judeţul Vrancea (plus 6.400 de locuinţe), acolo unde numărul de locuinţe nelocuite s-a majorat de la 27.900 în 2011 la 34.300 în 2021.

Dacă se ia în calcul strict localităţile urbane, judeţul cu cea mai mică creştere a fost Neamţ, unde numărul de locuinţe neocupate s-a majorat cu aproape 600 de unităţi, de la 16.000 la 16.600 de unităţi.

Practic, pe parcursul acestei perioade de 10 ani, numărul de locuinţe neocupate a crescut în Bucureşti şi în fiecare judeţ al României, indiferent de mărimea pieţei imobiliare, atât în ansamblu, cât şi strict în mediul urban.

„Într-o piaţă imobiliară caracterizată în ultimii ani de creşteri constante ale preţurilor în toate marile oraşe ale ţării, valorificarea locuinţelor nelocuite ar putea contribui la îmbunătăţirea accesibilităţii locuirii prin creşterea ofertei de locuinţe disponibile pentru vânzare şi închiriere”, spune Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în România).

Potrivit metodologiei pe baza căreia se realizează recensământul, o locuinţă este considerată ocupată în cazul în care există cel puţin o persoană care locuieşte neîntrerupt cu cel puţin 12 luni înainte de recensământ sau dacă există cel puţin o persoană care locuieşte de mai puţin de 12 luni, dar şi-a manifestat intenţia de a rămâne în locuinţa respectivă pentru cel puţin 12 luni.