Analiză. Bucureştiul sufocant şi asurzitor: Ce înseamnă calitatea vieţii într-o capitală cu zgomot care încalcă normele şi cu noxe peste limitele admise?

Autor: Alina-Elena Vasiliu Postat la 16 ianuarie 2023 34 afişări

În aerul din Bucureşti, noxele nu doar se simt, ci se şi văd. Măsurată cu senzorii special creaţi pentru a determina calitatea aerului, poluarea ajunge uneori la cote alarmante, cauzată de arderile de gunoaie, traficul intens, praful de pe şantiere şi multe altele.

Analiză. Bucureştiul sufocant şi asurzitor:  Ce înseamnă calitatea vieţii într-o capitală cu zgomot care încalcă normele şi cu noxe peste limitele admise?

Cel mai rău pentru calitatea aerului este toamna, iarna şi primăvara, când oamenii circulă intens cu maşinile şi când au loc arderile de gunoaie. Pe timpul iernii, poluarea creşte şi din cauza încălzirii centralelor de apartament În ceea ce priveşte poluarea fonică, datele arată că 50.800 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB(A) ziua şi 25.900 de persoane sunt expuse la un nivel de peste 60 dB(A) noaptea, din cauza traficului rutier. Li se adaugă 16 şcoli şi spitale afectate de zgomote pe timpul zilei.

În aerul din Bucureşti, noxele nu doar se simt, ci se şi văd. Măsurată cu senzorii special creaţi pentru a determina calitatea aerului, poluarea ajunge uneori la cote alarmante, cauzată de arderile de gunoaie, traficul intens, praful de pe şantiere şi multe altele. Nici cu zgomotul Bucureştiul nu stă mai bine, datele arătând că există peste 200 de zone unde acest indicator depăşeşte limita stabilită de legislaţie, de 70 de decibeli pe timpul zilei şi 60 de decibeli pe timpul nopţii, fiind afectate astfel peste 50.000 de persoane. În condiţii ca acestea, ce mai înseamnă calitatea vieţii în capitala României?

„Aerul sufocant, din cauza poluării, generează un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor şi calitatea vieţii. Traficul rutier, producerea de energie electrică şi termică, activităţile industriale, activităţile ilegale, şantierele şi salubrizarea deficitară a oraşului sunt sursele cele mai importante de poluare generate de activitatea umană“, se arată în Raportul de cercetare privind starea mediului din Bucureşti, primul document care identifică în mod clar, organizat, problemele de mediu ale capitalei României şi soluţiile posibile.

Cel mai rău este toamna, iarna şi primăvara, când oamenii circulă intens cu maşinile şi când au loc arderile de gunoaie. Pe timpul iernii, poluarea creşte şi din cauza încălzirii centralelor de apartament. Vara, în schimb, mulţi oameni sunt plecaţi în concedii, iar traficul este mai redus, ceea ce duce şi la o diminuare a gradului de poluare.

Aerlive, o platformă lansată de organizaţia nonguvernamentală Ecopolis, a descoperit fenomenul de ardere a deşeurilor din jurul Bucureştiului, de care nimeni nu vorbea anterior, demonstrând astfel că cetăţenii sunt expuşi aproape zilnic poluării agresive sub diferite forme.

Viaţa urbană este, în sine, generatoare de noxe şi de poluare, însă combaterea lor cu măsuri care să atenueze aceste fenomene este obligatorie. O perdea verde forestieră ar fi de ajutor, dar despre ea doar se vorbeşte de ani întregi, fără ca ceva să se întâmple. Primăria Bucureştiului spunea în 2021 că vrea să amenajeze 185 de hectare de spaţiu verde nou, prin realizarea unor parcuri noi, scuaruri, grădini publice, păduri urbane, refacerea aliniamentelor stradale pe arterele majore. Până acum însă, totul este în continuare în stadiul de plan.

România se află pe locul 57 în lume din aproape 200 de state în funcţie de poluarea aerului, stând mai bine decât toate ţările din regiune, dar mult mai slab decât cele din vestul şi nordul Europei, potrivit unei statistici din 2020 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Poluarea este un factor major care poate influenţa sănătatea populaţiei, bolile respiratorii fiind unul dintre efectele calităţii slabe a aerului.

Nici în ceea ce priveşte zgomotul Bucureştiul nu stă mai bine. Din realizarea hărţilor strategice de zgomot s-au obţinut informaţii privind estimarea numărului de locuitori, a numărului de locuinţe şi a numărului de şcoli şi spitale expuse la diferite intervale ale indicatorilor de zgomot pe timpul zilei şi al nopţii.

„Din analiza hărţilor strategice de zgomot pentru traficul feroviar-tip tramvai nu se observă depăşiri ale valo­rilor maxime permise (...) şi nu sunt persoane şi locuinţe expuse la valori peste limita admisă. Pentru sursa de zgomot industrie, nu se observă depăşiri ale valorilor maxime permise (...) şi nu sunt persoane şi locuinţe expuse la valori peste limita admisă. Singura sursă de zgomot, pentru care s-au constatat depăşiri ale valorilor limită este traficul rutier, respectiv pentru 57 de artere de circu­laţie din municipiul Bucureşti“, au spus reprezentanţii Direcţiei de Mediu a Primăriei Municipiului Bucureşti.

Astfel, 50.800 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB(A) ziua şi 25.900 de persoane sunt expuse la un nivel de peste 60 dB(A) noaptea, din cauza traficului rutier. Li se adaugă 16 şcoli şi spitale afectate de zgomote pe timpul zilei. Problema zgomotului generat de trafic este însă una globală, nu doar locală, după cum constată şi instituţiile europene.

„Traficul rutier este principala sursă de zgomot ambiental în Europa. Se estimează că 125 de milioane de persoane sunt afectate de nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, niveluri care depăşesc 55 de decibeli, iar peste 37 de milioane de persoane sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 65 de decibeli“, notează Comisia Europeană.

Pe lângă traficul rutier, alte surse de zgomot din oraşe sunt traficul feroviar, cel aerian şi cel din zonele industriale amplasate în oraşe. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat aceste surse de zgomot din oraşe drept a doua cea mai frecventă cauză ambientală a problemelor de sănătate pe care le dobândesc oamenii, pe primul loc menţinându-se poluarea aerului.

Circa 20% din populaţia europeană este expusă la niveluri de zgomot nocive pentru sănătate, arată studiile europene, iar pe măsură ce dezvoltarea urbană ia amploare, efectele sunt din ce în ce mai pregnante şi mai rele.

Raportul Environmental Noise in Europe, realizat de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) şi lansat în 2020, arată că 13,3% din populaţia totală a României care locuieşte în oraşe sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli generate de traficul rutier.

Spre comparaţie, aceeaşi sursă de zgomot afectează 49,2% dintre orăşenii din Cipru, 30,6% dintre cei din Elveţia, 28,8% dintre cei din Bulgaria, 27% dintre letoni, 26,3% dintre lituanieni, 24,8% dintre spanioli, 24,5% dintre luxemburghezi, 24,2% dintre austrieci. Mai bine decât România stau croaţii (7,7%), finlandezii (8,8%), germanii (6,9%), grecii (7,9%), polonezii (11,6%), portughezii (5,2%), slovacii (6,7%), slovenii (9,8%) şi suedezii (13,2%).

Schimbare într-un deceniu

Datele Agenţiei Europene de Mediu arată că dacă în 2007 aproape 2,8 milioane de persoane erau afectate de zgomotele generate de traficul rutier, zece ani mai târziu numărul acestora scăzuse uşor, până la 2,75 de milioane. Astfel, tot în 2017 circa 97.000 de persoane erau expuse zgomotelor generate de traficul feroviar, 3.500 celor care ţin de circulaţia aeronavelor, iar aproape 16.000 celor care implică funcţionarea industriei.

Ponderea din populaţia totală a României din oraşe expusă la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli (date la sfârşitul lui 2017)

Sursa: raportul Environmental Noise in Europe – 2020, realizat de Agenţia Europeană de Mediu

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.