ANAF Antifraudă a identificat obligaţii fiscale suplimentare de peste 6,2 milioane de lei în cazul a cinci societăţi din domeniul recrutării şi plasării forţei de muncă din Asia, după ce acestea au înregistrat facturi de peste 32 de milioane de lei pentru servicii care nu ar fi putut fi demonstrate. Potrivit instituţiei, mecanismul ar fi fost folosit pentru diminuarea artificială a taxelor datorate statului.

Verificările au fost derulate de inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF, pe baza analizei de risc, conform unui comunicat publicat la 9 octombrie 2026.

Potrivit ANAF, cele cinci societăţi verificate au înregistrat în contabilitate facturi emise de alte trei firme, în valoare totală de peste 32 de milioane de lei. Documentele reprezentau avansuri şi presupuse prestări de servicii.

Inspectorii antifraudă au constatat că operaţiunile înscrise în facturi nu erau susţinute de dovezi care să confirme prestarea efectivă a serviciilor. Mai mult, contravaloarea facturilor ar fi rămas neachitată, iar documentele justificative necesare pentru demonstrarea operaţiunilor nu au putut fi prezentate.

Conform comunicatului, înregistrarea acestor facturi a permis crearea artificială a unor cheltuieli şi deduceri de TVA, cu efect asupra obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.

ANAF a identificat şi situaţii repetate în care societăţile beneficiare înregistrau solduri negative de TVA în deconturile fiscale.

Obligaţiile fiscale suplimentare identificate depăşesc 6,2 milioane de lei şi reprezintă TVA, impozit pe profit şi impozit pe dividende.

Analiza ANAF a evidenţiat riscuri fiscale şi în cazul celor trei societăţi care au emis facturile. Potrivit instituţiei, situaţiile juridice şi fiscale ale acestora nu erau compatibile cu amploarea activităţilor economice consemnate în documente, fiind identificate inclusiv cazuri de inactivitate, insolvabilitate sau radiere.

Verificările au scos la iveală şi posibile legături între societăţile implicate, precum şi indicii că acestea ar fi fost coordonate de un grup comun de persoane.

Un alt element semnalat de inspectorii antifraudă este că unele persoane desemnate formal ca administratori nu au putut oferi informaţii concrete despre activitatea firmelor pe care le administrau sau despre operaţiunile economice derulate.

Un aspect important al cazului este utilizarea sistemului RO e-Factura. Potrivit ANAF, documentele emise prin acest sistem ar fi fost folosite pentru a crea o aparenţă de legalitate şi pentru a transfera succesiv sarcina fiscală în cadrul unui lanţ artificial de tranzacţii.

Mecanismul descris de instituţie presupunea colectarea TVA de la beneficiarul serviciilor de recrutare, urmată de diminuarea obligaţiei de plată către buget prin deducerea TVA înscrise în facturi care nu reflectau operaţiuni economice reale.

ANAF reaminteşte că simpla existenţă a unei facturi nu este suficientă pentru justificarea unui avantaj fiscal.

„Dreptul de deducere a TVA şi diminuarea bazei impozabile trebuie să aibă la bază operaţiuni economice reale, efectiv realizate şi susţinute de documente justificative”, precizează instituţia în comunicat.

Pentru companii, mesajul este relevant mai ales în relaţia cu furnizorii: documentele fiscale trebuie să reflecte servicii efectiv prestate, iar existenţa unei facturi în sistemul electronic nu înlocuieşte dovezile privind realitatea tranzacţiei.

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală transmite că va continua verificările în sectoarele considerate cu risc fiscal ridicat, cu obiectivul de a identifica mecanismele prin care obligaţiile fiscale sunt diminuate artificial şi de a recupera prejudiciile aduse bugetului de stat.

„DGAF va continua să acţioneze în domenii cu risc fiscal ridicat pentru protejarea veniturilor bugetare şi pentru asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru contribuabili”, se arată în declaraţia instituţiei inclusă în comunicat.

ANAF avertizează că utilizarea unor documente justificative care nu reflectă realitatea economică poate atrage obligaţii fiscale suplimentare şi, în funcţie de natura şi gravitatea faptelor constatate, sesizarea organelor competente.