„AI-ul devine colegul tău de birou, dar depinde de tine cum înveţi să-l foloseşti”, spune Eduard, un tânăr inginer constructor, absolvent al UTCB – Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

El face parte din categoria tinerilor care sunt pregătiţi pentru AI, care ştiu şi înţeleg că nu pot ignora această dezvoltare. Iar ca el sunt mulţi alţi tineri – viitori ingineri, IT-işti, specialişti în comunicare, artişti sau oameni care lucrează în alte domenii creative.

Inteligenţa artificială nu mai este doar un instrument pentru programatori sau pentru companiile din tehnologie. De la proiectarea unei clădiri şi analiza unor volume mari de date până la redactarea unui text sau realizarea unei prezentări, AI-ul începe să fie folosit în aproape orice domeniu. Diferenţa nu o mai face accesul la aceste instrumente, ci capacitatea de a le utiliza critic şi responsabil, fără a renunţa la propriile idei şi la gândirea analitică.

Pentru generaţia Z, provocarea nu este dacă va lucra alături de inteligenţa artificială, ci cât de bine va reuşi să colaboreze cu aceasta.

„Am noroc că am început să învăţ şi să lucrez în IT când nu era un hype atât de mare în jurul AI-ului. Am învăţat făcând, am citit, am greşit şi mi-am construit bazele fără să mă ajute inteligenţa artificială să scriu cod.

Acum folosesc AI-ul ca să văd şi alte variante, să verific mici erori, dar pot să spun foarte convins că nu mi-e teamă că mă va înlocui. Până la urmă, inteligenţa artificială e creată tot de oameni”, spune Bogdan, IT-ist în vârstă de 27 de ani.

În era digitală, AI-ul nu „iartă” aproape niciun domeniu. Fie că eşti la firul ierbii, în programare, fie că eşti inginer, medic sau activezi în domeniul artistic, în comunicare ori în industriile creative, vrând-nevrând, te loveşti de AI.

„Unul dintre taskurile de la job este crearea de campanii publicitare, iar pe mine AI-ul mă ajută într-un fel poate diferit faţă de alte domenii. Pornesc de la un concept şi văd ce variante propune inteligenţa artificială, iar eu aleg să merg în sens invers, să construiesc ceva care nu este la prima mână, ceva ce AI-ul nu poate face atât de uşor”, povesteşte Laura, în vârstă de 29 de ani.

Pentru mulţi tineri din generaţia Z, inteligenţa artificială face deja parte din rutina zilnică. Fie că este folosită pentru documentare, redactarea unor texte, organizarea informaţiilor sau generarea de imagini, AI-ul a devenit un instrument la fel de firesc precum motoarele de căutare sau reţelele sociale.

Însă, dincolo de utilizarea individuală, apare o întrebare importantă: este pregătită România să transforme inteligenţa artificială într-un avantaj real pentru economie şi pentru piaţa muncii?

Reprezentanţii ICDL România spun că tehnologia există deja, însă adevărata provocare este felul în care aceasta este folosită.

„Inteligenţa artificială poate deveni unul dintre cele mai puternice motoare de creştere pentru România, ajutând economia să depăşească limite structurale precum productivitatea scăzută, digitalizarea lentă a companiilor şi utilizarea redusă a tehnologiilor avansate. Însă avantajul competitiv nu va veni automat din accesul la AI, ci din capacitatea organizaţiilor şi a oamenilor de a o folosi la scară, în procese reale, cu impact măsurabil”, transmit reprezentanţii ICDL România într-un comunicat.

Un studiu McKinsey, citat de ICDL România, estimează că inteligenţa artificială ar putea genera între 280 şi 700 de miliarde de euro valoare economică în Europa Centrală.

Totuşi, simpla utilizare a unor aplicaţii bazate pe AI nu garantează succesul. Multe organizaţii testează deja astfel de instrumente, însă doar o parte reuşesc să obţină rezultate economice concrete.

Inteligenţa artificială nu ar trebui privită ca o tehnologie destinată exclusiv specialiştilor din IT, subliniază reprezentanţii ICDL, ci ca o competenţă care va deveni necesară în aproape toate domeniile.

„Pentru România, inteligenţa artificială nu trebuie să fie un experiment rezervat specialiştilor, ci o competenţă de lucru pentru întreaga economie. Nu vom putea transforma AI-ul într-un avantaj competitiv dacă nu dezvoltăm mai întâi capacitatea oamenilor de a-l folosi responsabil, în procese reale”, se arată în comunicatul ICDL România.