Un start-up din Slovenia vrea să cucerească piaţa de curierat

Autor: Florin Casota Postat la 30 octombrie 2015 525 afişări

Cea mai mare companie de taximetrie din lume nu deţine niciun automobil, compania care oferă cazare în toată lumea nu are nicio cameră, unul dintre cei mai mari retaileri din lume nu are un inventar, iar cea mai mare reţea socială din lume nu are conţinut propriu. Dacă nu aţi ghicit, este vorba despre Uber, Airbnb, Alibaba şi Facebook. Adică despre sharing economy.

Un start-up din Slovenia vrea să cucerească piaţa de curierat

Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar companii precum cele enumerate mai sus au profitat de asta şi au crescut foarte mult. Airbnb este evaluată la peste 25 de miliarde de dolari, iar Uber este evaluată în prezent la peste 50 de miliarde de dolari. Însă nu totul a mers perfect, Uber a luptat cu rivalii şi cu autorităţile de reglamentare, chiar şi în România, unde Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se interzice transportul în regim de taxi de către persoane care nu sunt transportatori autorizaţi. În Rio de Janeiro a fost interzis, iar în multe ţări europene au fost proteste legate de asta. „Uber are procese cam peste tot în lume, iar Airbnb are o puternică opoziţie chiar la el acasă, în San Francisco. Este poate unul din semnele că asistăm la o evoluţie de natură disruptivă care deranjează companiile tradiţionale, care pierd cota de piaţă şi clientela în faţa platformelor prin care clienţii intră în legătură directă unii cu alţii“, a spus Aurelian Dochia, analist economic.

Un alt produs asemănător, însă destinat pentru circulaţia în afara oraşelor este BlaBlaCar. Spre deosebire de Uber, BlaBlaCar a obţinut aprobarea autorităţilor de reglementare din întreaga lume, modelul său de afacere fiind diferit: dacă transportul cu Uber presupune plata călătoriei (stabilind un plafon minim), şoferii BlaBlaCar nu obţin bani cash în urma serviciilor oferite, pasagerii plătind doar preţul combustibilului consumat în timpul călătoriei şi eventuale alte costuri presupuse de respectiva cursă.

Conceptul de consum colaborativ există de foarte mult timp, întotdeauna a fost o practică comună între prieteni, rude sau vecini, însă acest concept a ieşit din zona de comunitate, odată cu expansiunea internetului, către un model de business. Dezvoltarea tehnologiei şi globalizarea au ucis distanţa. Acum, oricine are acces la pieţele globale în timp real, astfel că oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanţe sau resurse. „Sharing economy este o inovaţie care are potenţialul de a schimba în mod revoluţionar modelul de afaceri al multor activităţi, care sporeşte potenţialul de creştere al economiei mondiale şi poate în timp să determine schimbări majore în comportamentul de consum şi acumulare al oamenilor“, este de părere Aurelian Dochia.

În acest context a apărut şi Eurosender, firmă care acţionează ca un intermediar care preia online comenzile de livrare, apoi identifică o companie de curierat care să realizeze transportul. Eurosender oferă servicii integrate în 26 de ţări şi a pornit anul trecut ca un start-up în Slovenia, iar în urmă cu două săptămâni s-a lansat şi în România. Clientul interesat să trimită un colet dintr-o ţară în alta apelează la Eurosender, stabileşte expeditorul şi destinatarul, plăteşte în avans cu cardul un tarif calculat automat de platformă, apoi platforma alege ce curier va livra pachetul.

Eurosender lucrează în prezent cu un număr important de curieri precum DPD, UPS, GLS, iar în viitor şi cei de la TNT sau DHL li se vor alătura. Compania a fost fondată în mai 2014, în Slovenia, de către tinerii antreprenori Jan Štefe şi Tim Potočnik, alături de dezvoltatorul web Žiga Janež. Ideea i-a venit lui Tim Potočnik în timp ce se afla în Varşovia, într-un program de studii în străinatate. „M-am trezit într-o cameră plină de bagaje care trebuia să fie trimise înapoi acasă. Am sunat la companii de curierat şi după mai multe apeluri am găsit pe cineva care vorbea engleză. Într-un final, cineva mi-a trimis o pagină de Excel, iar eu a trebuit să-mi calculez preţul“, a mărturisit Potočnik.

Împreună cu colegii lui a creat un prototip, iar în mai 2014 platforma a fost lansată. 14 zile mai târziu a venit şi prima comandă. „La început a fost greu, eram doar trei tipi care încercau să convingă manageri de companii că suntem parteneri buni, că este o afacere bună“, povesteşte Tim Potočnik. „Am început cu studenţii pentru că ei adoptă repede noile tehnologii, apoi au urmat expaţii, apoi firmele mici şi mijlocii, iar acum vrem să intrăm şi în e-commerce, dar şi în marketplace-uri precum markt.de“.

Pentru România, compania are ca obiectiv pentru 2016 o medie de 3.500 de  comenzi pe lună plasate de români, în condiţiile unei valori medii a comenzii de 45 euro în prezent. Costurile pentru expediţii sunt cu până la 70% mai mici decât costurile de curierat standard, datorită volumului realizat, susţine Eurosender. Pentru un pachet care este trimis din România către Italia un client plăteşte 270 de dolari la UPS sau 357 la DHL, dar la Eurosender va plăti 25 de euro, exemplu dat de reprezentanţii companiei. Acest factor este unul important, în special, datorită faptului că segmentul pe care se concentrează compania este format din studenţi, expaţi sau IMM-uri. Livrarea produselor se face între 2 şi 6 zile în Europa, iar în România livrarea se face în 24 sau 48 de ore.

În Slovenia compania are deja înregistrate pe platformă aproximativ 1.000 de companii de la începutul acestui an. Extrapolând la potenţialul României, Eurosender se aşteaptă la un portofoliu de peste 2.500 de IMM-uri în următorul an. „Pe un termen de trei ani, obiectivul nostru este să devenim cea mai mare companie care oferă servicii logistice prin comenzi online pe piaţa locală. Dincolo de numărul mare de români care au rude plecate la muncă sau la studii, potenţialul de creştere este determinat de principalele avantaje oferite clienţilor – costuri mai scăzute, confortul şi economia de timp datorate platformei facil de accesat, urmăririi comenzii şi livrării door-to-door“, a declarat Gabriela-Mihaela Buzoianu, country manager eurosender pentru România: „Noi ne concentrăm pe segmentul românilor care trăiesc în Europa, să devenim un fel de liant între românii din străinătate şi familiile rămase în ţară“.

La câteva luni de la lansare, platforma a beneficiat de investiţii de 25.000 de euro de la compania de media din Germania ProSiebenSat1 şi de 40.000 de euro prin fondul Silicon Gardens, fapt care a dus la extinderea companiei pe segmentul B2B. Eurosender a mai atras o investiţie de 220.000 de euro din partea unui grup de investitori sloveni, atingând astfel o evaluare de 3,6 milioane de euro. Eurosender are o cifră de afaceri de 300.000 de euro în 2014 şi estimează o creştere pentru 2015 undeva la 500-600.000 de euro. 

Modelul de consum colaborativ promovează o distribuţie echitabilă a bunurilor şi a veniturilor, aşadar reprezintă o ameninţare la adresa modelelor tradiţionale de afaceri. „Ca toate inovaţiile care măresc productivitatea şi eficienţa, noile modele de business ce se experimentează astăzi vor sfârşi prin a cuceri piaţa. Poate că locurile de muncă ale unor şoferi de taxi sunt ameninţate în acest fel, însă consumatorii sunt cei care au ultimul cuvânt“, afirmă Dochia. Cu cât mai multe persoane vor trece de reticenţa de a folosi shared services, reticenţă asemănătoare cu cea legată de shopping-ul online în urmă cu 10-15 ani, cu atât aceste afaceri vor creşte tot mai mult.

Urmărește Business Magazin

/actualitate/afaceri/un-start-up-din-slovenia-vrea-sa-cucereasca-piata-de-curierat-14866912
14866912
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: Top 10 cele mai căutate joburi. O discuţie cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar şi Dan Pavel, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.