​Business la clasa I. La propriu

Autor: Ioana Matei Postat la 06 decembrie 2021 70 afişări

Durata medie de viaţă a unei companii este de zece ani, iar statisticile arată că nivelul de alfabetizare financiară al populaţiei ţării este printre cele mai scăzute din Europa, mai redus decât în Moldova sau Bulgaria. Cu aceste observaţii în minte, Nicoleta Munteanu, antreprenoare cu experienţă în domeniul insolvenţelor, s-a gândit să pună bazele unui proiect care să rezolve problemele celor mai multe dintre companiile din România: lipsa educaţiei antreprenoriale în rândul elevilor.

Nu putem vorbi de o societate prosperă fără antreprenori, de aceea, cred cu tărie că educaţia antreprenorială joacă un rol esenţial în schimbarea mentalităţilor şi creşterea sustenabilă a economiei româneşti. Aceasta poate începe încă din şcoala primară, prin iniţierea copiilor în concepte simple de afaceri, iar ulterior poate continua la un nivel mai complex la gimnaziu şi liceu”, spune Nicoleta Munteanu, fondator al Kids in Business. Ea a pus bazele acestui proiect în anul 2012, având în vedere construirea unui hub de educaţie antreprenorială pentru copii. De atunci, a continuat să dezvolte proiectul, iar în 2015 a început să schiţeze şi un manual de educaţie antreprenorială interactiv. Proiectul a devenit efectiv un business în anul 2020, după semnarea „Pactului pentru educaţie antreprenorială” de către Ministerul Educaţiei, CONAF (Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin) şi FPPG (Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze). Programul a început să fie predat în şcoli private şi de stat, cu accent pe şcoala primară. 

Kids in Business se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani şi are ca scop dezvoltarea în rândul copiilor a unui set de abilităţi şi aptitudini antreprenoriale cum ar fi creativitatea, spiritul de iniţiativă, creşterea încrederii în sine, curajul de a prezenta propriile idei de afaceri, abilitatea de a lucra atât individual, cât şi în echipă, identificarea unui sistem de valori, precum şi antrenarea capacităţii de a gestiona un eşec.

Proiectul cuprinde, în primul rând, cursurile de educaţie antreprenorială Kids in Business, predate de antreprenori reali, care îi iniţiază pe cei mici în tainele mediului de afaceri. Copiii  învaţă, prin metode interactive, nonformale, despre bani, buget, cum se înfiinţează un SRL virtual, care sunt tipurile de afaceri, ce este şi cum se realizează un plan de afaceri, comunicarea, negocierea, medierea şi atitudinea în afaceri, crearea produsului sau serviciului dorit,  stabilirea preţului corect, crearea mărcii, marketing, manierele elegante în afaceri, leadership şi echipă, precum şi importanţa echilibrului, filantropiei şi a networkingului. Programul se adresează şcolilor care doresc să includă în programă educaţia antreprenorială sub diferite forme (cursuri opţionale, cluburi, şcoli de vară, Şcoala Altfel etc.), copiilor care vor să urmeze cursuri individuale, desfăşurate la hubul lor educaţional, precum şi companiilor care doresc să contribuie prin proiecte de CSR la educaţia antreprenorială în medii mai puţin favorizate. La finalul cursurilor, în cadrul unui târg naţional, copiii-antreprenori au ocazia să îşi pună în practică propriile idei de afaceri, să vândă produsele create de ei, să comercializeze anumite bunuri sau să presteze diverse servicii. Programul include, de asemenea, trei vizite la companii partenere din industrii diferite (producţie, retail şi servicii). Anul acesta, peste 1.500 de elevi de ciclu primar au participat la cursurile Kids in Business, în cadrul proiectelor Summer School, Alternative School sau în cadrul cluburilor opţionale din şcoli.

„Kids in Business le oferă copiilor cu ambiţii antreprenoriale ocazia să înţeleagă mai bine secretele antreprenoriatului, să pună în practică idei creative, generatoare de valoare şi să îşi asume responsabilităţile unui antreprenor real. Fiind introduşi de mici în această lume, le va fi mult mai uşor să îşi materializeze ideile, pasiunile şi talentele într-o afacere, la maturitate”, crede Nicoleta Munteanu. În egală măsură, ea este de părere că educaţia antreprenorială este o disciplină care dezvoltă un set de abilităţi sociale, emoţionale, cognitive, comportamentale necesare în toate domeniile vieţii. Mai mult, observă că un angajat cu competenţe antreprenoriale este foarte valoros într-o companie şi îşi desfăşoară activitatea la un nivel mult mai ridicat decât un angajat care deţine destul de multe cunoştinţe şi competenţe, dar nu şi pe cele antreprenoriale.

Investiţia iniţială în proiect, pe care antreprenoarea previonează să o recupereze până în 2023, a fost de aproximativ 200.000 de euro.

Nicoleta Munteanu nu a ajuns să dezvolte întâmplător proiectul Kids in Business, având în vedere experienţa sa legată de companii aflate în dificultate: în anul 2003, a fondat EuroInsol, o companie care activează pe piaţa de insolvenţă din România şi care în prezent se află în top 3 cele mai mari companii de insolvenţă din ţară.

Visul său din copilărie a fost să devină procuror, iar după ce a absolvit un liceu comercial, a urmat cursurile facultăţii de drept. În ultimul an de facultate, la una din orele de practică, a întâlnit un avocat care, printr-o singură pledoarie a convins-o să devină şi ea avocat. „Siguranţa şi încrederea cu care a pledat, precum şi succesul său m-a determinat să realizez că nu-mi place rutina, ideea de a avea un şef şi un program fix.” Prin urmare, a decis să devin avocat de business. S-a specializat în drept societar şi insolvenţă, iar apoi a fondat compania din domeniul insolvenţelor.

În anul 2010, Comisia Europeană a numit-o ambasador al antreprenoriatului feminin, iar în anul 2011 a primit titlul de mentor. De peste 10 ani face voluntariat în antreprenoriat şi consiliază tineri aflaţi la început de drum:  „Această experienţă m-a motivat să promovez şi să susţin educaţia antreprenorială la un alt nivel. Cred că implicarea antreprenorilor în educaţia de business este esenţială, deoarece aceştia pot vorbi tinerilor despre dificultăţi, eşecuri şi reuşite în afaceri din proprie experienţă, conectând partea de teorie cu practica.” 

Ea consideră că noul rol, în educaţie, este o completare firească a dezvoltării sale atât profesionale, pe latura antreprenorială, dar şi personale: „Nu este întotdeauna uşor să îmbin cele două roluri, însă totul depinde de cât de eficient reuşeşti să îţi organizezi timpul pentru a-ţi îndeplini obiectivele propuse, acesta fiind unul dintre atuurile esenţiale ale unui antreprenor”.

Având în vedere experienţa din domeniul insolvenţelor, am întrebat-o şi care sunt principalele greşeli pe care le fac antreprenorii din România, în contextul în care durata medie de viaţă a unei companii de pe piaţa locală este 10 ani. „Cred că prima greşeală care ar trebui evitată de un fondator de start-up este aceea de a porni pe drumul antreprenoriatului fără să cunoască regulile de bază în afaceri. Acesta este principalul motiv pentru care multe business-uri îşi întrerup activitatea în primii cinci ani”, spune ea. O altă greşeală frecventă este frica de eşec, aceasta reprezentând o piedică în calea inovării: „Foarte mulţi tineri eşuează şi cred că aceştia trebuie încurajaţi şi să înţeleagă că eşecul face parte din viaţa de zi cu zi şi nu este o ruşine. Poate că ideea businessului nu a fost cea mai bună, poate că planul de marketing nu a fost unul potrivit sau nu au analizat suficient de bine piaţa. Oricare ar fi motivul, o astfel de experienţă este o oportunitate, o lecţie de viaţă, şi ne ajută să o luăm de la capăt cu mai multă cunoaştere şi determinare”.

Planurile de dezvoltare a acestui proiect în continuarea vizează digitalizarea, precum şi introducerea de noi instrumente şi aplicaţii digitale în procesul de educaţie, cu scopul de a trezi şi mai mult interesul elevilor pentru acest domeniu şi a le uşura procesul de învăţare. Vor lansa un manual digital şi, în afară de acesta, au iniţiat şi un proiect inovator în zona de VR (realitate virtuală)”.

Pe termen lung însă, obiectivul pe care şi l-a propus este să contribuie la crearea unui ecosistem naţional de educaţie antreprenorială: „Îmi doresc să avem cât mai mulţi lideri întreprinzători, creativi, cu spirit de iniţiativă, capabili să dezvolte afaceri de succes, care să genereze mai multe locuri de muncă. Cred că acest rezultat poate fi obţinut doar printr-o colaborare susţinută între mediul de afaceri, mediul academic, comunitatea ONG-urilor şi a fundaţiilor pentru organizarea programelor şi acţiunilor de antreprenoriat”.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.