Pictura contemporană domină opţiunile de achiziţie (76%) ale colecţionarilor români, în concordanţă cu tendinţele regionale, urmată de pictura clasică (54%), arată cea de-a doua ediţie a studiului Deloitte „Romania Art Report”, realizat în colaborare cu Asociaţia RAD şi cu casa de licitaţii Artmark.

Percepţia asupra pieţei de artă din România arată că peste 80% dintre respondenţi consideră că este în dezvoltare sau în curs de maturizare.

Achiziţiile sunt motivate în continuare de considerente estetice şi emoţionale (41%), confirmând faptul că relaţia personală cu arta rămâne principalul motor al colecţionării. Implicarea culturală (25%) ocupă poziţia secundară, reflectând dorinţa colecţionarilor de a susţine scena artistică, de a participa activ la viaţa culturală şi de a-şi construi o identitate prin artă.

Totodată, planificarea patrimoniului (legacy planning) (14%) şi dimensiunea investiţională (12%) sunt motive care indică o conştientizare tot mai accentuată a valorii pe termen lung a artei, atât din perspectivă emoţională, cât şi financiară. Deşi rămân secundare faţă de motivaţiile estetice, acestea semnalează o tranziţie graduală către un comportament de colecţionare mai structurat, strategic şi orientat spre viitor, arată studiul.

„Piaţa de artă din România se află într‑o etapă clară de dezvoltare şi consolidare, percepută de majoritatea participanţilor la studiu ca având o dinamică pozitivă şi un traseu vizibil către maturitate. Deşi colecţionarea rămâne profund personală, cu lucrările plasate majoritar în locuinţe private şi achiziţiile motivate în primul rând de criterii estetice şi emoţionale, observăm o diversificare a comportamentelor. Pictura contemporană domină preferinţele, alături de un interes constant pentru pictura clasică, ceea ce conturează o identitate de colecţionare, ancorată în prezent, dar validată cultural. În acelaşi timp, structura colecţiilor rămâne predominant locală, indicând atât loialitatea faţă de scena românească, cât şi un potenţial încă neexploatat de internaţionalizare”, a declarat Corina Dimitriu, Partener, Deloitte România.

Potrivit studiului, baza de colecţionari devine din ce în ce mai diversă din punct de vedere profesional. Antreprenorii (18%) se conturează drept cel mai numeros segment individual, urmat de profesioniştii din mediul corporatist (13%), specialiştii din domeniul artei şi culturii (13%), reprezentanţii profesiilor liberale (12%), precum şi de un segment IT (7%) aflat în expansiune.

„Datele arată o tranziţie graduală de la o piaţă dominată de pasiune către una în care arta începe să fie integrată în gândirea financiară pe termen lung. Chiar dacă motivaţiile estetice şi culturale continuă să fie dominante, creşterea interesului pentru componenta investiţională şi pentru construcţia patrimoniului indică o schimbare de mentalitate în rândul colecţionarilor români. Faptul că piaţa este susţinută preponderent de capital antreprenorial şi de segmente profesionale mature, alături de o percepţie generalizată de creştere, poziţionează arta tot mai clar ca un activ alternativ relevant. În acest context, piaţa de artă din România începe să funcţioneze nu doar ca spaţiu cultural, ci şi ca indicator al evoluţiei capitalului privat şi al apetitului pentru valoare pe termen lung”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte şi lider al programului Deloitte Private în România.

Din perspectiva surselor de finanţare, 72% dintre respondenţi se bazează în principal pe veniturile proprii pentru achiziţiile de artă, iar un segment mai restrâns (13%) utilizează veniturile din investiţii, în timp ce moştenirile joacă un rol marginal (6%), sugerând că majoritatea colecţionarilor nu se bazează pe capital generaţional pentru a-şi susţine interesul pentru artă.

Colecţiile rămân predominant locale din perspectivă geografică - peste 69% dintre respondenţi deţin maximum zece lucrări internaţionale. Această distribuţie subliniază ataşamentul puternic al colecţionarilor români faţă de scena artistică autohtonă, un nivel încă limitat al achiziţiilor transfrontaliere, dar şi un potenţial neexplorat pentru internaţionalizarea practicilor de colecţionare.

Cel mai frecvent canal de achiziţie rămâne casa de licitaţii (31%), in timp ce achiziţiile directe de la artişti, de la galeriile de artă active pe piaţa primară şi pe piaţa secundară, precum şi achiziţiile din magazinele de antichităţi se situează pe poziţia a doua, cu ponderi similare (câte 19%), reflectând atât o relaţie directă cu creatorii, cât şi interesul constant pentru lucrări cu valoare istorică sau decorativă. Platformele online (10%) funcţionează preponderent ca instrumente de documentare şi cercetare, mai degrabă decât ca spaţii principale de tranzacţionare, indicând un nivel încă precaut de încredere în achiziţiile digitale.

Deloitte Romania Art Report a fost efectuat în colaborare cu Asociaţia RAD şi cu Artmark, în rândul a 343 de respondenţi chestionaţi în martie 2026.