Un job sigur, pe care să îl păstrezi ani la rând, nu mai este neapărat visul tuturor. Chiar dacă ai crescut auzind adesea de la părinţi că a-ţi găsi un loc de muncă stabil, cu un salariu care vine la timp şi fără stresul că poţi fi dat afară instant, este „aur” curat, ideea de a rămâne mai mulţi ani în aceeaşi poziţie nu este ceva cu care generaţia ta rezonează.

Pentru generaţia X, stabilitatea la locul de muncă rămâne importantă. Tinerii din generaţia Z se uită însă mai mult la oportunităţile de creştere, la salariu şi la cât de repede pot avansa.

„Siguranţa locului de muncă este mai importantă pentru cei din generaţia X, adică pentru oamenii de peste 40-45 de ani, în timp ce pentru tinerii din generaţia Z este un lucru complet irelevant. Ei caută să urce pe scara ierarhică pentru a avea salarii mai bune”, spune Cori Cimpoca, fondator şi CEO al MKOR, firmă de cercetare de piaţă.

Spre comparaţie, dacă pentru părinţii tinerilor gen Z de astăzi visul era să se pensioneze de la acelaşi loc de muncă unde şi-au început cariera, pentru noua generaţie această variantă nu face neapărat parte din peisajul profesional.

Astfel, pentru Gen Z, un loc de muncă nu trebuie să fie „pentru totdeauna”, ci are mai degrabă scopul de a îi ajuta să evolueze, să câştige mai bine şi să ajungă mai aproape de obiectivele lor.

Acest lucru se vede foarte clar, întrucât mulţi tineri cu vârsta sub 30 de ani sunt deja la al treilea sau la al patrulea job. Un astfel de exemplu este Cristian Tămîrşi, un tânăr în vârstă de 25 de ani.

„Am absolvit Facultatea de Finanţe-Bănci, atât programul de licenţă, cât şi cel de masterat. Am ales această facultate pentru că m-a pasionat mereu zona investiţiilor şi cea economică, în general. Mi-au plăcut banii şi, de aceea, m-am angajat încă din facultate. Acum sunt la al patrulea job, pentru că mi-am dorit să cresc, iar când am simţit că nu mai am unde, am decis să plec”, spune el.

În decizia de a pleca, pentru mulţi tineri cântăreşte foarte mult şi salariul pe care îl au sau pe care l-ar putea avea într-o altă companie.

Aura, o tânără de 27 de ani, povesteşte că acest lucru a motivat-o să îşi schimbe locul de muncă – primul său job, de altfel – după mai bine de şase ani petrecuţi în aceeaşi companie şi alături de aceeaşi echipă.

„Mă obişnuisem cu oamenii şi cu locul şi mi-a fost greu să plec, dar salariul aproape dublu pe care mi-l oferea noul angajator a fost ceea ce m-a determinat să iau această decizie”, spune tânăra.

Principala îngrijorare a oamenilor, fie că vorbim despre tinerii din Gen Z sau despre celelalte generaţii, rămâne inflaţia. Chiar dacă indicatorii oficiali pot arăta o temperare, efectul resimţit de populaţie este diferit.

„Omul simte într-un mod diferit această inflaţie în propriul buzunar. Realitatea este că preţurile nu se ajustează în jos la fel de repede cum se ajustează în sus atunci când există o criză”, a mai adăugat Cori Cimpoca.

Taxele, siguranţa locului de muncă şi stabilitatea financiară a familiei completează lista îngrijorărilor pe care le au românii în această perioadă. Siguranţa locului de muncă şi cea financiară a familiei reprezintă aspecte importante pe care oamenii le iau în calcul în contexte dificile, precum cel actual.

„Aproximativ doi din cinci oameni caută să plece în următorul an de la actualul loc de muncă, salariul mai mare fiind principalul motiv, iar acest lucru se întâmplă mai ales în rândul tinerilor, care au cel mai mic salariu mediu dintre toate categoriile de vârstă”, a mai punctat CEO-ul MKOR.

Acest comportament este, după cum spune ea, şi una dintre modalităţile prin care oamenii încearcă să „lupte” cu inflaţia. Mai mult, 37% dintre respondenţii studiilor realizate de MKOR caută, potrivit lui Cori Cimpoca, să îşi suplimenteze veniturile printr-un al doilea job, prin activităţi pe cont propriu sau chiar prin muncă peste program.

„Până în trimestrul al patrulea din 2025, procentul celor care îşi suplimentau veniturile era undeva la 11-12%. În primul trimestru din 2026 a ajuns la 39%, iar în al doilea trimestru din 2026, la 37%. Este cea mai mare schimbare de comportament în gestionarea acestei situaţii de criză”, a mai adăugat ea.