Dragoş Pîslaru spune că România riscă să piardă bani europeni, chiar înainte de plenul de la Camera Deputaţilor pentru adoptarea unei legi din PNRR. Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene a mai declarat că preşedintele are „ultimul bastion”. El a precizat miercuri că sunt în joc sute de milioane de euro, care pot fi pierduţi de România dacă Legea decarbonizării nu obţine o majoritate în plen.

„În condiţiile reversibilităţii, cererile de plată care mai sunt de depus vor fi afectate vor fi afectate în procesul lor de depunere și aprobare. […] Noi atunci am avut jalonul de circa 600 de milioane, poate să fie o sumă de niște sute de milioane. Este o interpretare care poate fi corectă în sensul că nu ţi se iau banii pe care îi aveai, ci îți iau un fel de coeficient de încălcarea regulamentului, care stă cumva în zona comisiei de a-l decide.”, a declarat Pîslaru în cadrul unei scurte conferinţe de presă.

Dacă până acum, partidele parlamentare aveau opinii diferite despre cum ar trebui să arate aceste legi, ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene declară că în prezent găseşte mai mult consens.

„În sfârșit, avem o aliniere în interesul României și al românilor între prim-ministru, poziția Guvernului și poziția președintelui pe acest subiect.

Este de bun augur și sper că lucrurile astea să continue”, a declarat Pîslaru.

Potrivit lui Pîslaru, Guvernul României îşi pune speranţele în preşedintele Nicuşor Dan, despre care spune că este „ultimul bastion” care poate opri promulgarea legii.

„Speranţa noastră în acest moment este ca preşedintele ţării să acţioneze ca ultim bastion şi, înţelegând importanţa şi responsabilitatea pe care o avem, această lege să nu treacă”, a declarat ministrul.

Totodată, Pîslaru a avertizat că, dacă legea va fi promulgată, Comisia Europeană ar declanşa procedura privind riscul de reversibilitate a reformelor asumate prin PNRR.

„Comisia Europeană ar trimite României o notificare privind riscul de reversibilitate şi i-ar cere să prezinte măsurile prin care revine la angajamentele asumate anterior”, a explicat ministrul.

Acesta susţine că efectele nu s-ar limita la eventuale penalităţi financiare, ci ar afecta şi derularea cererilor de plată din PNRR. Potrivit ministrului, cererea de plată nr. 5 era deja negociată şi pregătită pentru depunere, însă, odată declanşată procedura de reversibilitate, România ar trebui mai întâi să demonstreze Comisiei Europene că a remediat situaţia. De asemenea, şi cererea de plată nr. 6 ar urma să fie afectată, iar Parlamentul ar trebui să revină asupra modificărilor adoptate înainte ca procesul să poată continua.

Pîslaru a explicat că, după primirea notificării din partea Comisiei Europene, România va trebui să arate cum corectează situaţia, iar Bruxelles-ul va analiza răspunsul autorităţilor.

„Până când nu răspunde şi nu dă un răspuns satisfăcător, procedura rămâne deschisă”, a spus Pîslaru, referindu-se la procedura de reversibilitate care ar urma să fie declanşată de Comisia Europeană în cazul promulgării legii.

Cererea de plată nr. 5 din PNRR include 75 de jaloane şi ţinte, aferente unui număr de 21 de reforme şi 54 de investiţii. Guvernul estima că, după evaluarea Comisiei Europene, România ar putea încasa aproximativ 2 miliarde de euro prin această cerere. Cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, urmează să fie depusă până la 30 septembrie şi include restul jaloanelor şi ţintelor rămase după revizuirea planului.