Adevărata criză din educaţie, despre care nimeni nu vorbeşte: Doar jumătate dintre cei intraţi în clasa I în urmă cu 12 ani au ajuns să ia bacul. Restul devin chelneri, casieri şi spălători de maşini

Autor: Adelina Mihai Postat la 03 iulie 2022 361 afişări

Cu toate proiectele de reformă în educaţie, o analiză input / out­put arată că doar 45% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au luat bacul.

Adevărata criză din educaţie, despre care nimeni nu vorbeşte: Doar jumătate dintre cei intraţi în clasa I în urmă cu 12 ani au ajuns să ia bacul. Restul devin chelneri, casieri şi spălători de maşini

Degradarea competenţei corpului profesoral din cauza salariilor mici şi neglijarea investiţiilor în infrastructura şcolară au adus dezastrul în România: doar unu din doi copii înscrişi în clasa I ia bacul Restul devin „carne de tun“ pentru munci necalificate în România şi în străinătate.

Cu toate proiectele de reformă în educaţie, o analiză input / out­put arată că doar 45% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au luat bacul. Însumate pentru o perioadă de cinci ani, da­tele arată că, din cei peste un milion de elevi care s-au înscris în clasa I în România în perioada 2006-2010, doar 450.000 au ajuns în clasa a XII-a şi au promovat exa­menul de bacalaureat, arată datele centra­lizate de ZF.

Acesta este rodul a 30 de ani de subfinanţare a sistemului de învăţământ, atât la nivelul salariilor profesorilor, cât şi la nivelul infrastructurii şcolare. În loc să urmeze exemplul şcolilor private, să preia modelul şcolilor turceşti, franceze, britanice, sau europene din Bucureşti şi să construiască şi ei campusuri şcolare, liderii politici precum Ponta sau Năstase au ales soluţia individuală şi şi-au înscris copiii la şcoli private, lăsând sectorul de stat în paragină. Dacă în sectorul medical acum patru ani sub conducerea PSD/Dragnea s-a oprit hemoragia de valori prin triplarea salariilor, în şcoli ajung acum să lucreze ca profesori cel mai prost plătiţi absolvenţi dintr-o generaţie.

Un profesor cu studii superioare, ca debutant, câştigă 2.500 de lei net pe lună, cât un angajat de la Lidl, pe când un medic rezident câştigă 5-6.000 de lei net, iar un ofiţer de poliţie debutant câştigă 7- 8.000 de lei net.

Doar în 2022 au absolvit bacalaureatul circa 91.000 de elevi, însă în anul şcolar 2009/2010, când ei erau în clasa I, numărul total de elevi înscrişi la clasa I era de peste 200.000 de copii, de peste două ori mai mare.

”Cei mai mulţi copii care se pierd sunt de la sate, iar motivele sunt multiple, de la sărăcie la faptul că părinţii pleacă în străinătate şi nu pot avea grijă de ei, mai sunt şi copii care se duc la şcoli profesionale, dar nu ştim câţi şi unde se duc, pentru că nimeni nu îi monitorizează. Degeaba avem cel mai mare procent de promovare din ultimii ani şi nu ştiu câţi de 10 la bacalaureat dacă pierdem aproape jumătate de copii dintr-o generaţie”, a explicat Anca Târcă, consultant educaţional.

 Soluţii pentru ameliorarea situaţiei ar exista, dacă guvernanţii s-ar preocupa mai mult de problemele de fond – cum ar fi îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare din mediul rural prin programe integrate - şi mai puţin pe schimbări de formă, cum sunt eliminarea tezelor sau înlocuirea semestrelor cu module, a mai spus ea.

O economie puternică produce valoare adăugată mare atunci când are angajaţi înalt calificaţi. Însă sărăcia familiilor din satele României anulează şansele copiilor de a studia pentru ca ulterior să aibă o profesie sau o meserie.

”Faţa reală a sistemului de educaţie din România este cea din rural, pentru că în urban sistemul este susţinut cu banii părinţilor. Cifrele sunt grave oricum, cu 50% dintre elevi pierduţi între clasa I şi clasa a XII-a înseamnă că, peste o generaţie, jumătate dintre noi vom fi total needucaţi şi fără bacalaureat absolvit. Situaţia este şi mai gravă, pentru că peste cei 50% se mai adaugă procentul de 9% dintre copii care au vârstă şcolară şi pe care părinţii nu îi înscriu niciodată la şcoală”, a spus Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România, organizaţie non-guvernamentală care susţine elevii de la sate să continue studiile la liceu prin programul ”Vreau în clasa a 9-a”.

În total, în perioada 2005- 2010, peste 1 milion de copii s-au înscris în clasa I în şcolile din România, iar dintre aceştia circa 450.000 au absolvit bacalaureatul, iar alţi peste 633.000 ”s-au pierdut” în acest interval de 12 ani de şcoală, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la UNICEF, Ministerul Educaţiei şi Institutul Naţional de Statistică.

”Un procent de 24% dintre copiii din rural spun că nu are cine să îi ajute la teme, profesorii nu au activităţi de tip şcoală după şcoală, iar acasă mulţi părinţi sunt analfabeţi şi nu îi pot ajuta, arată rezultatele unui studiu World Vision. În plus, unu din trei adolescenţi lipseşte de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie”, a mai spus Mihaela Nabăr.

Nivelul de educaţie ”dictează” şi nivelul de trai al absolventului care se angajează, iar cu cât un angajat este mai educat, cu atât salariul său este mai mare.

Un absolvent de facultate care se angajează imediat după absolvire primeşte un salariu destul de apropiat de cel al unui muncitor dintr-o fabrică, însă după 5 ani de activitate salariul absolventului de facultate se dublează, pe când al muncitorului are o creştere de 41%, arată datele extrase din studiul salarial realizat de firma de consultanţă Mercer Marsh Benefits

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.