"Academia infractorilor", mai profesionistă infracţional decât gruparea sârbă "Pantera roz" - surse

Autor: Catalin Lupasteanu Postat la 26 aprilie 2015 0 afişări

În urma analizării modului de operare, procurorii români au asemănat "Academia infractorilor români" cu gruparea "Pantera roz". Aceasta din urmă ar fi dat peste 340 de spargeri, în ultimii 16 ani. Banda sârbă este formată din aproximativ 200 de membri şi a devenit celebră după ce a jefuit magazine celebre de bijuterii, din întreaga lume. Potrivit presei internaţionale, membrii acestei grupări au spart, în urmă cu opt ani, un magazin din Dubai, în mai puţin de un minut, ei furând bijuteri de peste 11 milioane de euro. Un alt furt celebru, atribuit aceastei bande este cel din 2013, de la Hotelul Carlton, din Cannes, ei plecând de acolo cu bijuterii în valoare totală de 103 milioane de euro.

În ceea ce priveşte "Academia infractorilor", din grupare au făcut parte peste 100 de hoţi, iar prăduirea unui magazin dura 60 de secunde, fiecare hoţ având repartizat un rol exact în jaf. În acest context, oamenii legii au ajuns la concluzia că s-a acţionat după metoda celebrei grupări sârbe "Pantera roz".

Surse judiciare au explicat pentru MEDIAFAX că anchetarea grupării "Academia infractorilor" a fost deosebit de dificilă, metodele moderne de anchetă nefiind foarte folosite în acest caz, având în vedere discreţia acţiunilor grupului.

Mai exact, explică sursele citate, în acest caz nu au putut fi interceptate telefoane pentru că executanţii nu aveau voie să deţină, să folosească sau să discute la telefon sau alte dispozitive ce puteau fi monitorizate prin mijloace tehnice moderne.

Aceleaşi surse au explicat că acest caz a fost instrumentat prin metodele clasice de anchetă, ceea ce a implicat un număr foarte mare de anchetatori. Acest lucru se explică prin faptul că nu s-au putut folosi metode moderne, precum localizarea GPS sau poziţionarea membrilor grupului prin metoda triangulaţiei semnalului telefoanelor mobile.

În acelaşi context, sursele citate au explicat că "Academia infractorilor" a prezentat un grad mai ridicat de profesionalism infracţional, în comparţie cu gruparea sârbească "Pantera Roz", care folosea acelaşi mod de operare.

Sursele explică faptul că în cazul anchetării grupării "Pantera Roz" autorităţile judicare s-au folosit şi de mijloace moderne de anchetă.

Un număr de 14 membri ai "Academiei infractorilor români" au fost arestaţi preventiv, vineri, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii DIICOT au reţinut, vineri, 14 persoane, în dosarul cunoscut sub numele de "Academia infractorilor români", ei dispunând ca alţi trei membri ai grupării să fie cercetaţi sub control judiciar.

Potrivit unor surse din cadrul structurii, s-a pus în mişcare acţiunea penală şi faţă de liderul grupării, interlopul Adrian Botez, zis "Ţâţă", el fiind încarcerat în prezent, ca urmare a faptului că a fost condamnat la zece ani de închisoare.

Ancheta DIICOT în dosarul hoţilor din magazine de lux a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituţiei, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Liderii grupării, conduse de Adrian Botez, îşi recrutau membrii din casele de copii sau din cadrul unor familii sărace, au anunţat oficial ai Poliţiei Române.

Conform sursei citate, unii dintre tâlharii antrenaţi de gruparea lui Adrian Botez, zis "Ţâţă" proveneau fie din familii sărace, fie din case de copii.

Aceştia erau antrenaţi să jefuiască un magazin în mai puţin de un minut, în condiţiile în care cele mai multe dintre acestea erau asigurate cu sisteme de alarmă, iar tâlharii trebuiau să poată să ia cât mai multe obiecte de valoare şi să fugă înainte de intrevenţia firmei de pază sau a poliţiei.

Uneori, oamenii lui "Ţâţă" foloseau şi arme pentru intimidarea personalului magazinelor, însă, în urma percheziţiilor, anchetatorii au stabilit că armele erau, de fapt, de jucărie.

Banii obţinuţi în urma vânzării bunurilor furate erau apoi împărţiţi, o cotă parte fiind trimisă şi familiilor altor membri, aflaţi la închisoare în alte dosare.

Ancheta DIICOT în dosarul hoţilor din magazine de lux, grupare ce acţiona sub numele de "Academia infractorilor români", a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituţiei, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Urmărirea penală în acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcţia Operaţiuni Speciale (DOS), Investigaţii Criminale, Jandarmerie şi DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alţi oameni ai legii din străinătate, potrivit surselor citate.

Anchetatorii au făcut, joi, 54 de percheziţii în acest dosar. Până la acest moment, oamenii legii au găsit bijuterii şi ceasuri scumpe şi au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar şi pe autoturisme de lux. Între acestea, în custodia autorităţilor din Neamţ, a ajuns şi o maşină Rolls Royce de culoare mov.

Sursele judiciare arată că gruparea acţiona în baza unui cod impus de interlopul Adrian Marin Botez, zis "Ţâţă".

Înainte de a fi acceptaţi în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conţinea obligaţii şi sancţiuni, şi să completeze un formular în care menţionau date legate de familie şi situaţia medicală. La acest dosar era ataşată şi o fotografie şi fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificaţi după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, şi cadrelor militare.

Procurorii au ajuns la concluzia că membrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoţii erau aduşi la aceste locaţii cu pungi de culoare închisă pe cap, au mai menţionat sursele citate.

Toate activităţile grupării se desfăşurau în interiorul casei, unde erau amenajate săli de antrenament ce conţineau aprate de forţă. Alimentaţia şi obiectele necesare întreţinerii persoanelor care aderau la această grupare infracţională erau asigurate de iubitele şi concubinele liderului grupării, mai spun sursele citate.

Potrivit oamenilor legii, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcaţi cu haine scumpe, uneori chiar şi în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alţi membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziţionate în faţă, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Sursele citate explică faptul că taberele grupării se regăseau la periferiile oraşelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcţie diferită faţă de ceilalţi hoţi.

Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua "prada" şi astupa groapa.

Hoţii au acţionat, în ultimii doi ani, în ţări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croaţia sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii şi ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Liderul acestei reţele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins în 16 ianuarie, după ce a fost căutat mai mult de şase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deşi fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetaţi de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijenţă în serviciu.

Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliţiei Capitalei a venit o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să îl prindă după mai bine de şase luni.

Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Protecţia pentru Felix Bănilă a fost luată la solicitarea acestuia, după ce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat din greşeală. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis "Ţâţă", a fost condamnat pentru tentativă de omor.

În urma verificărilor interne făcute de Poliţia Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliţiei Capitalei, a fost sancţionat cu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcţie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Adrian Marin Botez, zis "Ţâţă", şi alţi şapte bărbaţi care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru "Puiu" Mironescu au fost condamnaţi definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă şi doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca "Bariera". Ceilalţi şapte condamnaţi - Claudiu Laurenţiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduţ Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă şi Constantin Cătălin Crăciun - erau toţi în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire naţională din mai 2011, fusese prins în apropierea instanţei supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliţiei Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis "Falău", în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
ACADEMIA INFRACTORILOR,
PANTERA,

Citeşte pe comedymall.ro

/actualitate/academia-infractorilor-mai-profesionista-infractional-decat-gruparea-sarba-pantera-roz-surse-14157381
comments powered by Disqus
Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele? Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?

Dacă n-ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate... la mustaţă.

vezi continuarea
ZF.ro
Vom ajunge să dăm şi noi ture prin cimitir. Cimitirul economic va fi plin de morţi care nu vor supravieţui crizei Vom ajunge să dăm şi noi ture prin cimitir. Cimitirul economic va fi plin de morţi care nu vor supravieţui crizei
Măsuri fără precedent luate de Kaufland. Angajaţii sunt primii vizaţi
Mediafax
Boris Johnson, depistat pozitiv cu coronavirus: ”M-am autoizolat, dar voi continua să conduc guvernul şi să-mi exercit atribuţiile şi responsabilităţile prin video conferinţă” Boris Johnson, depistat pozitiv cu coronavirus: ”M-am autoizolat, dar voi continua să conduc guvernul şi să-mi exercit atribuţiile şi responsabilităţile prin video conferinţă”
Modelul de declaraţie pe proprie răspundere, necesară pentru a putea ieşi din casă, a fost actualizat şi simplificat. Descarcă de AICI NOUA VARIANTĂ
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
O zi din viata militarilor SMURD, eroi in plina epidemie:  "Tati, ai grija de tine, sa nu vii bolnav acasa!" O zi din viata militarilor SMURD, eroi in plina epidemie: "Tati, ai grija de tine, sa nu vii bolnav acasa!"
Jurnal de pandemie. Prof. Dr. Olga Simionescu: As pune corturi mari la granita si as tine acolo lumea in carantina

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.