Unde merg banii

Postat la 30 aprilie 2007 1 afişăre

Investitiile in piata imobiliara si seiful bancilor sunt si vor ramane in urmatorii ani principalele modalitati de plasare a banilor. Si totusi, tentati cu randamente de 20-30% pe bursa intrezarite de analisti pentru 2007 si 20% pentru fondurile mutuale, tot mai multi romani ar putea sa le incerce si pe acestea. In plus, in curand, in scena vor intra si pensiile private. Si totusi, se vor reorienta banii romanilor spre investitii sau vor merge, ca si pana acum, preponderent spre consum?

Investitiile in piata imobiliara si seiful bancilor sunt si vor ramane in urmatorii ani principalele modalitati de plasare a banilor. Si totusi, tentati cu randamente de 20-30% pe bursa intrezarite de analisti pentru 2007 si 20% pentru fondurile mutuale, tot mai multi romani ar putea sa le incerce si pe acestea. In plus, in curand, in scena vor intra si pensiile private. Si totusi, se vor reorienta banii romanilor spre investitii sau vor merge, ca si pana acum, preponderent spre consum?

 

FLORIN CITU: Eu cred ca in Romania a fost mai mult vorba despre inertie si e din ce in ce mai greu sa gasesti ceva profitabil din intamplare. Asa ca, dupa parerea mea, va fi din ce in ce mai mult nevoie de research. Pana acum nu s-a folosit componenta asta de analiza, dar cred ca de acum inainte se va cere din ce in ce mai mult.

 

EUGEN VOICU: Depinde despre ce categorie de investitori vorbim...

 

BUSINESS MAGAZIN: In principal despre cei care, pana acum, au investit mai mult dupa "feeling" si care acum incep sa caute informatii documentate referitoare la posibilitatile lor de a investi...

 

MIHAIL ION: Cred ca ar trebui sa ne gandim un pic la profilul investitorului - orice investitie se face tinand cont de trei criterii: risc, randament si orizont investitional. Pe masura ce potentialii investitori inainteaza in varsta, apetitul de risc scade. Pe de alta parte, cei tineri nu prea au capital de investit, dar exista si oameni care au obtinut venituri din afaceri. Aici deja intram intr-o alta componenta a identificarii profilului la risc, pentru ca intr-un fel trebuie analizat cel ce a facut niste bani dintr-o afacere - el si-a asumat pana atunci un risc - si altfel pot sa vorbesc despre un client care are aceeasi suma de bani, dar a obtinut-o dintr-o mostenire - principalul lui obiectiv ar fi sa-si conserve valoarea. Pe de alta parte, trebuie sa stim si orizontul de investire. Daca am un orizont investitional scurt, indiferent de suma de bani, investesc in instrumente monetare; daca am bani mai multi si, judecand profilul clientului, imi dau seama ca el are un apetit la risc, atunci pot sa ma indrept spre piata de capital, spre investitii in actiuni, iar daca acel client nu cauta neaparat lichiditate, atunci putem sa incercam si investitii in imobiliare. E usor de inteles pentru toata lumea ca un activ imobiliar are o lichiditate ceva mai mica decat o actiune sau un alt instrument financiar.

 

FLORIN NINE: Eu, lucrand in imobiliare, constat ca sunt oameni cu relativ putina experienta care au intrat in domeniul imobiliar si, cand ma uit la bursa, imi dau seama ca nu e foarte simplu sa intelegi mecanismele acestea si te lasi oarecum pe mana brokerului. Avantajul in piata imobiliara este ca e destul de usor de perceput, este foarte vizibila.

 

FLORIN CITU: Nu e nevoie ca fiecare dintre noi sa intelegem aceste mecanisme pentru a putea investi pe bursa. E adevarat, cu cat o piata este mai mare, ea devine si mai complicata. Piata trebuie sa creeze analisti, iar in absenta lor mergem direct la broker - ceea ce e cu totul gresit.

 

RAZVAN PASOL: As adauga si eu cateva lucruri despre investitiile la bursa... Au fost doua etape, intr-adevar, in istoria mai moderna a bursei. Una care s-a incheiat prin 2004, in care cam toate actiunile au crescut, pentru ca erau foarte ieftine. Si orice marfa ieftina, pana isi atinge pretul corect, creste.  Atunci puteai sa cumperi cam orice, si pretul crestea bine. De prin 2005 lucrurile nu mai sunt atat de simple, nu mai creste cam tot ce cumperi si trebuie sa fii putin mai atent. E adevarat ca avem nevoie de analisti, nu este neaparat adevarat ca nu avem deloc analiza in Romania. Nu sunt de acord nici cu faptul ca bursa este o investitie foarte complicata. In America, direct sau indirect, cam jumatate din populatia activa are investitii la bursa. Sigur, este alta cultura investitionala, dar de la acest procent de 50% pana la unul subunitar cat este la noi cred ca se mai poate recupera ceva. Eu cred ca investitia la bursa e buna pentru oricine. Ce difera este procentul din activele investite la bursa. Cineva poate sa aloce 100%, altcineva poate sa aloce 5% sau 10%. Si nu e asa de greu, cu un broker bun, cu o carte potrivita se poate invata un minim.

 

FLORIN NINE: Dar este un cost...

 

RAZVAN PASOL: Da, evident ca este un cost, dar daca scazi din randament si iese cu mult mai bun....

 

MONICA IONESCU: Depinde de investitor. Unui om care deja are o afacere ii e mai greu sa stea si pe Internet. La fel de bine, exista si oameni pasionati...

 

RAZVAN PASOL: Nu trebuie neaparat sa fii un investitor activ; exista la fel de bine situatia cuiva care a cumparat o actiune prin 2002, putea sa si uite de ea si acum sa fie foarte multumit. Poate bineinteles sa fie si o investitie activa, in care cineva sa stea sa urmareasca pe Internet ce se intampla. Sunt abordari diferite, insa in aceasta etapa de dezvoltare a bursei oricine poate sa incerce macar o investitie aici.

 

FLORIN NINE: Am investit in bursa cu ceva ani in urma, am trecut pe la trei companii, dar a trebuit sa invat din ce in ce mai mult... Piata a fost simpla la inceput, pentru ca toate actiunile cresteau, dar cand au inceput sa scada, am constatat ca nu am ce sa fac cu ele, pentru ca scad si atat, apoi am trecut pe produse mai complexe, derivate si am ajuns sa-mi petrec foarte mult timp pentru a intelege acest segment...

 

RAZVAN PASOL: Va mai dau un singur exemplu: in ultimii cinci ani randamentul mediu la bursa a fost undeva pe la 50% - asta inseamna ca in fiecare an practic randamentul a fost real pozitiv cu mult peste inflatie. Ceea ce trebuia sa faca cineva in acele perioade de scadere era sa nu se sperie prea tare, sa stea pe niste actiuni, si la sfarsit de an, cand tragea linie, iesea bine...

 

FLORIN NINE: Daca va ia cineva portofelul din buzunar, va spun eu ca va speriati.

 

MIHAIL ION: E vorba despre apetitul de risc... Despre asta vorbim: toleram si o pierdere sau nu? Cred ca e evident pentru toata lumea ca nu exista piata care sa aiba o singura directie, de crestere sau descrestere.

 

DAN NICU: As vrea sa fac o distinctie intre investitia directa si investitia financiara. Un investitor direct are un business pe care-l cunoaste, pe care il creste, eventual dupa niste ani isi vinde afacerea si isi dezvolta alta sau face altceva cu banii. Un investitor financiar are alte alternative de investitii, in functie de profilul investitorului. Eu as spune ca in dezbaterea noastra cuvantul cheie este diversificare. Interfata intre piata de capital si investitorul obisnuit de retail sunt fondurile de investitii. In lume sunt circa 16.500 de miliarde de euro active aflate in fonduri de investitii, fara sa discutam de fonduri de pensii sau alte sisteme de acumulare. In SUA aceasta suma este cu mult mai mare decat activele bancare. Deci exista o industrie care se asaza intre piata de capital si investitorul de retail. Sunt o serie de elemente pe care un investitor obisnuit poate ca nu le cunoaste si nici nu ar trebui, dar poate sa apeleze la niste instrumente care sunt interfata in cadrul acestei industrii si poate face investitiile dupa profilul lor de investitor.

 

EUGEN VOICU: Oferta unei societati de investitii pleaca de la mai multe tipuri de fonduri, in care poti sa iti asumi un risc mai mare sau mai mic si poti sa te instruiesti cu privire la piata de capital, pentru ca intri in contact cu ea prin acest instrument. Mai apoi poti sa iti deschizi un cont si sa devii investitor direct printr-o firma de brokeraj. La noi se intampla lucrul acesta destul de frecvent si dupa o perioada de timp oamenii se simt mai in largul lor si incearca sa faca propriile investitii direct.

 

BUSINESS MAGAZIN: Ca un fel de radiografie a pietei actuale romanesti, indiferent de ce categorie de investitor vorbim, are acesta aceeasi posibilitate de a investi ca si in tarile de la vest de Romania?

 

DORIN BOBOC: Nu, raspunsul e categoric nu. Cand va avea? Depinde cu cine ne comparam. Pe masura ce mergem catre vest mai mult, decalajul creste, ca oferta in pietele financiare. Piata romaneasca de capital are 15 ani vechime. Avem o piata foarte tanara, intr-o economie de piata tanara, iar acestea sunt prin definitie economii cu un risc mai ridicat al tuturor instrumentelor decat cele de pe pietele dezvoltate. Eu nu cred ca activele erau neaparat ieftine in trecut, erau evaluate de catre piata cu un anumit cuantum de risc. De ce vin strainii sa investeasca astazi in imobiliare si nu veneau acum zece ani? Veneau probabil unii, dar foarte putini. Dar profilul de risc al economiei s-a schimbat considerabil de atunci si pana acum. La fel si cu actiunile...

 

EUGEN VOICU: E un avantaj ca suntem intr-o piata emergenta si nu m-as compara cu investitorul de afara, care are deja marje cu mult mai mici, chiar daca riscurile sunt la randul lor mult mai mici.

 

DAN NICU: Eu cred ca un investitor roman poate investi la fel ca si unul strain. Poate nu chiar in aceeasi gama uluitoare de instrumente, dar de exemplu, noi oferim posibilitatea de a investi si in unitati ale unui fond din strainatate. Practic, este un acces al investitorului roman catre orice piata, de la cea americana si pana la cea chineza.

 

FLORIN CITU: Trebuie avut in vedere ca aici se asociaza si riscul de schimb...

 

DAN NICU: Adevarat ca se asociaza un risc suplimentar, dar in functie de orizontul de investitie si profilul investitorului acest risc poate sa dispara. Spre exemplu, daca vorbim despre un investitor in euro ale carui nevoi sunt tot in aceasta moneda...

 

FLORIN CITU: Tocmai ce vorbeam despre faptul ca piata romaneasca este complicata, si acum ne asteptam ca investitorul roman sa inteleaga cum poate investi intr-un fond din Luxemburg sau China... Eu cred ca sarim putin cu asteptarile.

 

DAN NICU: Nu trebuie sa-i cerem sa stie cum functioneaza piata din China...

 

FLORIN CITU: Dar trebuie sa i se explice ca este riscul mai mare...

 

DAN NICU: Eu cred ca este interpretabil. Riscul poate fi mai mare, dar poate fi si mai mic. O investitie pe piata romaneasca comporta si ea un risc: de volatilitate a pietei, de lichiditate, pentru ca putine actiuni din Romania sunt intr-adevar lichide. Daca ne comparam cu alte piete, chiar din tarile vecine, riscurile sunt asemanatoare, am putea spune. Dar cu o piata de capital matura, riscurile sunt ceva mai mici. Intervin, e adevarat, riscuri suplimentare, cum ar fi riscul de schimb de care vorbeati.

 

FLORIN CITU: Aceste servicii sunt oricum pentru investitorii sofisticati.

 

DAN NICU: As indrazni sa sper ca va fi o alternativa pentru investitorii medii.

 

CRISTIAN TUDORESCU: Si noi la Vanguard am mers pe oferirea de investitii pe alte piete, precum Bulgaria, cu un risc similar cu Romania, sau Austria. Deja investitorii medii iau in calcul aceasta diversificare.

 

LILIANA DAMIANOV: Daca imi permiteti, din perspectiva clientelei de tip private banking, as putea sa spun ca exigentele sunt deja foarte ridicate si ni se cer permanent spargerea unor bariere, de genul accesarii de noi piete - cum ar fi cele asiatice sau cele emergente extraeuropene -, si in mod obligatoriu trebuie tatonate aceste variante, pentru ca deja suntem in interiorul granitelor UE si avem brusc acces la o multime de posibilitati investitionale pe care cercul de profesionisti ar trebui sa ni le faca disponibile si cunoscute. Clientii cu dubla cetatenie (romani la origine, dar plecati in strainatate) care investesc la noi nu-si aloca mai mult de 5% din portofoliul lor curent pe piata locala, pentru ca gradul de risc perceput este in continuare ridicat.

 

EUGEN VOICU: Eu as recomanda in continuare o piata pe care o cunosti si in care poti sa intervii direct. Daca e sa ne uitam in jur, sunt binevenite anumite instrumente, dar sunt pentru investitori sofisticati, care vor o diversificare mai mare decat ofera piata locala.

 

MONICA IONESCU: Vorbim si de sume mult mai importante. Faci diversificare in momentul in care piata locala e prea mica si esti obligat sa dispersezi riscul.

EUGEN VOICU: Eu prefer, de exemplu, sa investesc pe piata locala si sa o monitorizez bine si sa ma expun mai mult sau mai putin in functie de anumite perioade ale anului sau de un anumit risc pe care il cuantific la un moment dat. Mie imi place riscul pietei romanesti si al pietelor emergente in general, dar sa fie piata pe care o cunosti.

 

LILIANA DAMIANOV: Sunt oameni care au experimentat in ultimii 15-20 de ani pietele noastre si doresc, pe de-o parte, conservarea unei parti a capitalului pe piete mai mature si, pe de alta parte, vor diversificarea efectiva a portofoliului. Nu am vazut decat rar o adevarata nevoie de a imparti portofoliul, cat dorinta de experimentare.

 

MONICA IONESCU: Pentru clientii cu foarte multi bani, conteaza si partea de taxare. Nu vorbim de nimic ilegal, ci de o optimizare a taxelor care ar putea fi unul dintre motivele primordiale de diversificare.

 

DAN NICU: Dar e clar ca ratiunea diversificarii e in primul rand dispersia riscului.

 

MONICA IONESCU: Adevarat.

 

FLORIN NINE: Totusi, ce asteapta investitorul roman?

 

FLORIN CITU: Investitiile monetare sunt cele mai lichide. Dar mi se pare ca iarasi mergem catre un grup select de clienti - foarte bogati, cu dubla cetatenie. Marea masa a investitorilor nu au acces la Forex sau la produsele sofisticate. Piata de capital a strans 20 de miliarde in 15 ani. Cele mai lichide sunt piata monetara, cea valutara, dar cred ca cel mai mare potential il are bursa. E mica, deci are potential de dezvoltare. Cum ajungem insa la acesta, nu stiu, dar pe termen scurt trebuie sa te uiti la piete lichide. Pentru ca romanii nu au bani sa investeasca pentru urmatorii 30 de ani, pentru pensii, de exemplu.

 

RAZVAN PASOL: E adevarat ca nu oricine de pe strada poate sa investeasca la bursa, dar bursa nu e rezervata neaparat numai celor bogati. La noi, de exemplu, vin foarte multi investitori cu o detinere medie de 10.000 de dolari, 8.000 de dolari, care - sigur - nu e o suma mica, dar nici una fabuloasa. La bursa, eu ma astept anul acesta sa vedem o crestere medie pe indici de vreo 25%, ceea ce - daca se intampla - nu este deloc un randament rau. Pentru cine e mai putin aventuros, sunt obligatiuni, cu randamente diverse - intre 6,5% si 11%. Pe derivate, se pot dubla, dar se si pierd toti banii destul de usor si nu as recomanda aceasta piata investitorului mediu.

 

DORIN BOBOC: Sa largim sfera discutiei si sa vorbim despre investitii care sunt la indemana tuturor celor care au un salariu.

 

EUGEN VOICU: Si revenim la fonduri.

 

DAN NICU: Si la depozite bancare.

 

FLORIN CITU: Nu numai, ar trebui sa ne referim si la pensii private.

 

DORIN BOBOC: Un avantaj major al pensiilor este deductibilitatea fiscala, care nu se mai regaseste la niciuna dintre investitiile despre care am discutat.

 

MARIUS POPESCU: Ar mai fi asigurarile de viata - nu e deductibilitate fiscala, dar castigurile nu sunt taxate. In opinia mea, investitorul roman nu a primit inca un ochi vanat de la bursa si asta alimenteaza sentimentul exploziv. Eu ma gandesc ca la 18 ani am luat bacalaureatul, apoi am luat carnetul de conducere - sunt niste pasi pe care-i faci in viata - si cred ca, dupa ce isi va invineti ochiul, investitorul va privi in termeni de la baza. Cand esti tanar, casatorit, trebuie sa-ti cumperi o casa, dupa care trebuie sa-ti asiguri viata, pentru ca esti motorul care aduce banii in casa. Este si asta o investitie, pentru ca - daca se produce evenimentul asigurat - ai un randament de 1.000%. Daca nu, este o investitie cu randament negativ, insa esti protejat tu si familia ta.

 

FLORIN CITU: Toate investitiile au aceeasi premisa ca si asigurarea de viata. Incearca sa-ti ofere un randament, dar unele sunt facute pentru ca esti rational si te gandesti la cei de langa tine, iar celelalte sunt mai riscante si se duc pe venitul disponibil.

 

EUGEN VOICU: Da, dar se pot face in mod diferit. Poti sa investesti intr-un fond de investitii si poti face o asigurare clasica

 

DAN NICU: Fara capitalizare.

 

EUGEN VOICU: ... si atunci ai economisit o gramada de bani.

 

FLORIN CITU: In Romania, au existat foarte multe experiente in ultimii ani si se pare ca fondurile de investitii nu au reusit sa treaca peste acel moment. Par inca elitiste.

 

EUGEN VOICU: Da, pentru ca nu au fost niste administratori puternici care sa comunice suficient de bine, probabil, pentru ca distributia sufera in continuare, bancile nu sunt specializate in asa ceva si nu exista alte retele si pentru ca oamenii deocamdata au acel sentiment legat de escrocheria FNI. Dar fondurile au avut o evolutie excelenta in toata aceasta perioada.

 

MIHAIL ION: Dar sa revin la intrebarea initiala - in ce investim? - cred ca trebuie sa investim in pietele mature. Nu stiu in ce interval de timp o sa ajungem la nivelul acela, tindem, in 5-10-15, 50 de ani, vom fi acolo. Daca ne uitam la o familie medie din Uniunea Europeana, cam 30% din activele financiare sunt investitii in fonduri mutuale. De ce? E foarte simplu. Nu stiu sa investesc la bursa, n-am timp sa urmaresc actiunile. Pentru asta, am un asset manager care ma ajuta sa-mi iau expuneri pe piata de capital.

 

LILIANA DAMIANOV: Din nou revenim la intrebarea: de ce am investi in fonduri?  Pentru ca aduc in general randamente mai bune decat depozitele bancare.

 

EUGEN VOICU: Suma investita este mica, lichiditatea este buna.

 

FLORIN NINE: As vrea sa vad fonduri care aloca sume pentru investitii imobiliare.

 

EUGEN VOICU: Eu vreau mai mult decat dumneavoastra...

 

DAN NICU: Dar cel putin pentru moment, legislatia fondurilor deschise de investitii si nu doar din Romania, ci si din Uniunea Europeana nu permite investitii de acest gen. Fondurile inchise pot, e adevarat, sa faca acest lucru. Dar cele deschise nu. Revenind la ce exista acum, eu cred ca o crestere mai puternica a fondurilor de investitii va veni in momentul in care dobanzile bancare vor mai scadea si remunerarea depozitelor va scadea. Pentru moment, piata fondurilor mutuale in Romania reprezinta circa 1,5% din depozitele bancare.

 

EUGEN VOICU: Sa dam si noi un randament pentru fonduri, sa completam previziunile. Cred ca la cele mutuale vorbim anul acesta de 4-6% probabil, la cele cu instrumente cu venit fix eu sper sa obtinem peste 10%, iar la unul diversificat cred ca va fi undeva la 14-16%. La cele de actiuni ar trebui ca randamentul sa fie peste 20% anul acesta, spun eu, poate chiar si 30%.

 

BUSINESS MAGAZIN: Cati investitori aveti pe fiecare domeniu prezent aici?

 

EUGEN VOICU: In fonduri mutuale sunt in total cam 80.000...

 

RAZVAN PASOL: La Bursa, sa zic, cam 30.000 activi si circa  70.000 cu totul...

 

BUSINESS MAGAZIN: Si in asigurari, cate investitii in unit-linked sunt? 100.000?

 

FLORIN CITU: Nu, mai multi....

 

BUSINESS MAGAZIN: Iar depozite sunt....

 

EUGEN VOICU: Milioane, sunt cateva milioane bune de deponenti...

 

BUSINESS MAGAZIN: Inseamna ca avem o discrepanta extrem de mare intre 200.000-300.000 de investitori si milioane de deponenti in banci....

 

DAN NICU: Totusi, si in economiile dezvoltate a existat in timp un transfer dinspre zona bancara catre alte alternative de investitii. Deci este destul de probabil ca si in Romania sa asistam in anii ce vin la un asemenea fenomen.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Unde merg banii

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

/special/unde-merg-banii-1009063
1009063
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.