Scandalul Pilonului II de pensii a fost cea mai bună campanie de marketing desfăşurată pentru Pilonul II de pensii în cei 17 ani de la înfiinţare. Nu toţi cei 8,3 milioane de participanţi, actuali salariaţi sau foşti salariaţi, ştiu că 4,75% din salariul lor brut/venitul brut se duce într-una dintre cele 7 variante de Pilon II, care sunt administrate privat de societăţi specializate, parte din grupuri financiare internaţionale, dar şi româneşti.

Pentru participanţi, acest scandal a fost cel mai bun prilej să caute şi să vadă dacă au un cont la Pilonul II de pensii şi câţi bani se află în el. Pilonul II de pensii are două caracteristici mari: adună sume foarte mari de bani de la cei care sunt salariaţi în România, contribuţia fiind obligatorie – vrei, nu vrei, 4,75% se duc într-un fond. În 2025, sumele care vor intra vor depăşi 22 de miliarde de lei, adică aproape 2 miliarde de lei pe lună. La mijlocul acestui an, suma strânsă, atât din contribuţiile vărsate – 120 de miliarde de lei –, cât şi din câştigurile realizate prin investirea acestor bani – 51 de miliarde de lei –, a depăşit 171 de miliarde de lei pentru 8,3 milioane de conturi. Este o sumă foarte mare, Pilonul II de pensii fiind cel mai mare investitor în achiziţia de titluri de stat, precum şi cel mai mare investitor pasiv la Bursă, prin cumpărările de acţiuni efectuate.

Dacă nu ştiţi, Pilonul II de pensii, adică cei 8,3 milioane de români, este cel mai mare acţionar al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România. A doua caracteristică ţine de faptul că, deşi sumele strânse au ajuns să fie mari, valoarea individuală a unui cont este extrem de redusă, în jurul a 20.000 de lei. Acest lucru se datorează faptului că salariile au fost mici o foarte mare perioadă din ultimii 17 ani. Procentul care se duce în Pilonul II este astfel aplicat unui salariu redus şi, de aceea, sumele strânse individual într-un cont sunt destul de mici.

Dacă un salariat ar fi fost plătit în toţi aceşti 17 ani cu salariul minim pe economie, suma strânsă în contul individual ar fi ajuns la 47.000 de lei. În acte, salariile sunt mici, o treime din salariaţii din România fiind plătiţi oficial cu salariul minim pe economie.

Valoarea contribuţiei, adică sumele strânse, este direct proporţională cu salariul încasat.

Pentru a avea un cont Pilon II de milioane – lei sau euro – posesorul ar fi trebuit să aibă un venit brut lunar de milioane – lei sau euro. S-ar putea ca destul de multă lume să fie dezamăgită de câţi bani are strânşi în Pilonul II.

Administratorii nu au cum să obţină câştiguri fabuloase, chiar dacă au pe mână zeci de miliarde de lei, pentru că nu au voie să investească în active riscante. Acum, Pilonul II de pensii nu poate să investească banii în cripto sau în companii de tip start-up, acolo unde, dacă îţi iese, poţi să dai lovitura. Randamentul mediu anual obţinut de Pilonul II era de 7,8% la jumătatea anului, faţă de o inflaţie medie de 4,4%. De asemenea, Pilonul II nu rezolvă şi nici nu acoperă scăderea financiară a salariaţilor atunci când ies la pensie, când nu mai beneficiază de salariu. Pilonul II de pensii poate să asigure, pentru o bună parte din participanţi, doar banii pentru un ultim proces de văruit în casă. Nici măcar nu acoperă avansul pentru un credit imobiliar pentru nepoţi. Propunerea guvernului de a elimina posibilitatea de a retrage banii integral din Pilonul II de pensii la pensie, astfel încât plăţile să fie făcute în tranşe lunare timp de
10 ani, a declanşat scandalul Pilonului II de pensii. Cum spunea un coleg de-al meu: „Tocmai când trebuie să ies la pensie şi aveam nevoie de aceşti bani din Pilonul II, ca să zugrăvesc casa de la ţară unde vreau să mă mut, guvernul vrea să ne dea banii în tranşe lunare. Ce să fac eu cu tranşe lunare când vreau să zugrăvesc casa?” Acum 30-35 de ani, când generaţia decreţeilor a terminat şcoala şi a intrat pe piaţa muncii, pensia era ceva abstract. Dar timpul a trecut foarte repede, iar o parte dintre aceştia se trezesc acum că mai au doar câţiva ani până la pensie, iar pensia nu este atât de mare – nici pensia de stat, nici pensia Pilon II. Mulţi decreţei se gândesc cu groază că vor avea soarta bunicilor şi a părinţilor lor, care au fost cei mai afectaţi în primul deceniu de la căderea comunismului. Salariile lor au fost mâncate de inflaţie, de creşterea cursului valutar leu-dolar şi ulterior leu-euro, şi nu au avut posibilitatea să pună ceva bani deoparte. Aşa că mulţi bunici şi mulţi părinţi au avut o viaţă grea în momentul în care au ieşit la pensie. La fel se va întâmpla acum şi cu o parte dintre decreţei, pentru că nu toţi au avut noroc de joburi bune, de salarii mai mari, de posibilitatea de a pune ceva bani deoparte, de a face economii. Aşa cum am spus la început, banii din Pilonul II, pentru foarte mulţi dintre participanţi, vor ajunge doar pentru o ultimă zugrăveală în casă şi poate pentru schimbatul mobilei. Din Pilonul II de pensii nu te îmbogăţeşti.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)